De ce au şcolile şi astăzi WC-ul în curte. Filosofia autorităţilor: „Nu pot să foreze un puţ pentru cinci copii, care e posibil ca la anu' să nu mai fie acolo“

De ce au şcolile şi astăzi WC-ul în curte. Filosofia autorităţilor: „Nu pot să foreze un puţ pentru cinci copii, care e posibil ca la anu' să nu mai fie acolo“

În anumite şcoli din mediul rural, apa şi săpunul sunt un lux, deşi unitatea are autorizaţie  FOTO: Alina Mitran

DSP Olt a dat astăzi publicităţii statistica privind autorizarea sanitară a clădirilor de şcoală, iar conform acesteia, numărul celor neautorizate a crescut cu 50% faţă de anul trecut, explicaţia fiind absolut surprinzătoare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi obiectivul este, de ani de zile, creşterea numărului de şcoli autorizate sanitar, evident, care să aibă corespondent în îmbunătăţirea condiţiilor igienico-sanitare din şcoli, în judeţul Olt numărul clădirilor neautorizate a crescut - de la 109 anul trecut, la 153 anul acesta, ceea ce înseamnă o creştere cu aproape 50%. În judeţ sunt în total 511 clădiri care se supun procedurii de autorizare sanitară, iar procentul de autorizare  a scăzut în acest an la 70%, de la 78% anul trecut. Cu această ocazie a ieşit însă la iveală un adevăr crunt – parte din cele autorizate, din statistica de anul trecut, nu îndeplineau, de fapt, condiţiile.

Artificiul care-i ajută pe primari

Situaţia nu pare să îngrijoreze autorităţile judeţene, asta pentru că, spun acestea, foarte multe şcoli neautorizate au fost cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) prin care Guvernul finanţează investiţiile, iar în cursul anului şcolar care deocamdată n-a început se vor efectua reparaţii . Acesta este motivul pentru care directorii de şcoală au cerut, în acest an, în număr mai mare autorizaţia sanitară, deşi ştiau că nu o pot primi din cauza deficienţelor. Notificarea DSP prin care sunt anunţaţi că nu întrunesc condiţiile pentru autorizare, în urma evaluării situaţiei în teren, le foloseşte însă ca argument pentru a trece prioritar pe lista investiţiilor finanţate prin PNDL. În multe dintre cazuri directorii unor şcoli deja autorizate au solicitat reautorizarea, tocmai pentru a avea la bază notificarea DSP pe baza căreia să-şi întemeieze solicitarea de investiţii în clădirile de şcoală.

Procedura de autorizare a şcolilor presupune depunerea unei solicitări la DSP, iar în baza unei declaraţii pe propia răspundere  că sunt îndeplinite condiţiile aceasta se eliberează, urmând ca unitatea şcolară să fie verificată în baza planului de control al DSP. Mai mult, în prezent, o autorizaţie eliberată nu mai presupune validarea anuală, iar şcoala va fi „călcată“ sau nu o dată pe an de inspectorii DSP, în funcţie de programul de control.

Care este situaţia în teren

60% din unităţile neautorizate, a precizat astăzi medicul Magdalena Stegaru, şef-birou Igiena Şcolară din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Olt, sunt cuprinse în programe de investiţii. Până când constructorii vor ajunge în acele clădiri de şcoală pentru reabilitări, modernizări sau reparaţii situaţia rămâne însă cea de Ev Mediu, iar explicaţiile oferite de reprezentanţii DSP în raportul transmis Prefecturii Olt sunt grăitoare. Miros pătrunzător de mucegai, pereţi scorojiţi, apă care se infiltrează prin plafon, WC în curte şi fără uşi, curţi neîmprejmuite, mobilier şcolar vechi, săli de clasă înghesuite şi neiluminate corespunzător, lipsa sursei de apă etc. etc.

Iată câteva exemple concrete din ceea ce au raportat inspectorii în urma controalelor:
- Grădiniţa cu Program Normal Mâineşti - Balş - puţ forat cu hidrofor nefuncţional; construcţie nouă (2015)- lucrări nefinalizate; centrală proprie nefuncţională;  iluminat natural necorespunzător într- o sală de clasă;
- Grădiniţa cu Program Normal Teiş Balş -lipsă sursă de apă (clădire neracordată la reţeaua publică de apă); clădire veche, cu pereţi fisuraţi, faţadă cu tencuiala căzută; magazia de lemne în stare avansată de degradare;  grup sanitar în stare avansată de degradare; gard împrejmuitor incomplete;
- GPN Liceul Tehnologic Caracal – săli de grupă subdimensionate, iluminat natural necorespunzator, grupuri sanitare necorespunzatoare, lipsa frigider pentru spatiul lapte- corn, lipsa chiuveta pentru apa curenta;
- Grădiniţa cu Program Normal Vârtopu Corabia - lipsă apă; locaţie necorespunzătoare;
- Grădiniţa cu Program Normal Chiţeasca – Scorniceşti - lipsă sursă proprie apă; infiltratii la baza pereţilor sălii de grupă, miros puternic de mucegai în sala de grupă, parchet degradat, cu denivelări; lipsă spaţiu lapte corn, fără frigider; lipsă alee betonata la grupul sanitar;
- Grădiniţa cu Program Normal Sineşti – Potcoava -acoperişul deteriorat, fără jgheaburi şi burlane; pereţi exteriori cu porţiuni de tencuială căzută;  pereţi interiori cu finisaje parţial deteriorate, mobilier nec(scaune fără spătar); grup sanitar în curtea unităţii de învăţământ  neracordat la sistemul de alimentare cu apă şi canalizare a oraşului, deteriorat (lipsă uşi la cabineleWC, pereţi cu tencuiala căzută, acoperiş deteriorat, fosă vidanjabilă de capacitate insuficientă);  magazie depozitare combustibil solid deteriorată ( acoperiş , pereţi exteriori);
- Şcoala Primară Bistriţa Nouă – Piatra-Olt: clădire veche , tavan deteriorat; pereţi exterior cu tencuiala cazută, acoperiş fără jgheaburi şi burlane, sobele de teracotă din sălile de clasă deteriorate, spaţiu lapte corn improvizat, miros de mucegai; grup sanitar necorespunzător; lipsă cabină WC pentru cadre;
- Şcoala gimnaziaşă Scărişoara- corp A - infiltraţii plafon la nivelul holului de la etajull I, parchet degradat în unele săli de clasă, mobilier şcolar deteriorat şi insuficient, lipsă platformă şi pubele ptr colectarea reziduurilor solide; corp B clădire veche - neutilizată şi în stare avansată de degradare; -acoperiş clădire fără jgheaburi şi burlane;  pereţi exteriori degradaţi; infiltraţii masive plafon şi fisuri tavane cu porţiuni desprinse în sălile de clasă şi în holul unităţii de înv. - parchet degradat,  sobe teracotă deteriiorate ;  gard împrejmuitor incomplet.
- Şcoala Gimnazială Ursa - clădire veche an construcţie 1930;  acoperişul deteriorat, fără jgheaburi şi burlane;  circuite funcţionale necorespunzătoare  (se trece dintr- o sală de clasă în alta), tavane şi pereţi deterioraţi în sălile de clasă; mobilier vechi, deteriorat;  pavimentul deteriorat în sălile de clasă şi pe holuri;  iluminatul artificial necorespunzător (instalaţia electrică veche); microclimat necorespunzător  (sobe teracotă vechi);  magazie depozitare combustibil solid deteriorată (acoperiş, pereţi exteriori) etc.

Deşi sunt 153 de astfel de exemple, grija principală a autorităţilor este aceea de a se preciza că nu e vorba de tot atâtea şcoli cu personalitate juridică, ci de clădiri de şcoală, în care, e drept, se desfăşoară ore. Prefectul judeţului, Silviu Neacşu, a atras atenţia că nu în toate şcolile e vorba de condiţii improprii, unele pur şi simplu nu pot fi autorizate pentru că nu au sursă sigură de apă. Pe de altă parte, a mai spus prefectul, lucrurile trebuie gândite în perspectivă. „Nu pot să foreze un puţ pentru cinci copii, zece, care e posibil ca la anu’ să nu mai fie acolo“, a spus prefectul.

Responsabilitatea funcţionării şcolilor fără autorizaţie sanitară, a precizat inspectorul şcolar general al IŞJ Olt, Felicia Man, este a directorilor de şcoală şi a primarilor. Pe de altă parte, statistica prezentată ar putea suferi modificări, au mai spus cei implicaţi, pentru că lucrările sunt încă în derulare în zeci de şcoli. Cert este că la 22 august, în judeţul Olt sunt 153 clădiri de şcoală fără autorizaţie sanitară de funcţionare,  dintre acestea 135 regăsindu-se în mediul rural.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: