De ce sunt 44 de mucenici în tradiţia populară. Astăzi se sfârşesc zilele reci ale „babei“ şi încep cele calde ale „moşului“

De ce sunt 44 de mucenici în tradiţia populară. Astăzi se sfârşesc zilele reci ale „babei“ şi încep cele calde ale „moşului“

Mucenicii sunt diferiţi ca mărime, în funcţie de zonă FOTO: arhiva Adevărul

Credinţa populară se împleteşte cu ritualul religios de ziua celor 40 de Sfinţi Mucenici. În timp ce biserica îi prăznuieşte pe soldaţii creştini ucişi pentru credinţa lor, la sate se marchează, astăzi, şi începutul anului agricol, pregătindu-se plugul pentru brazdă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte în fiecare an, la 9 martie, pe cei 40 de mucenici care au trăit în vremea împăratului, prigonitor al creştinilor, Licinius (308-328), şi care au sfârşit pentru cutezanţa lor de a nu se închina idolilor. În lumea satului, în schimb, data are şi o altă semnificaţie, marcând începutul anului agricol. Astăzi se sfârşesc zilele capricioase ale „babei“ şi încep cele calde ale „moşului“.

Conform tradiţiei creştine, cei 40 de mucenici au fost mai întâi întemniţaţi timp de opt zile pentru cutezanţa lor de a nu se închina idolilor, bătuţi cu pietre şi, în cele din urmă, aruncaţi în lacul aproape îngheţat Sevastia. În miez de noapte, nemaiîndurând frigul, unul dintre ei a ieşit, alergând spre baia caldă pregătită de soldaţi, şi astfel şi-a găsit sfârşitul. Ceilalţi s-au îmbărbătat, s-au rugat Domnului să le dea putere, iar în urma rugăciunii, scrie www.creştinortodox.ro, lacul s-a încălzit şi peste bărbaţi s-au pogorât cununi de lumină. Văzând minunea, unul dintre soldaţii puşi să-i păzească, pentru că una dintre cununi nu avea asupra cui să se aşeze, li s-a alăturat, mărturisindu-şi, la rându-i, credinţa.  Deşi scoşi vii din lac, cei 40 de bărbaţi au murit în cele din urmă, după ce picioarele le-au fost zdrobite cu lovituri de ciocan.

La sate încă se mai crede că de Mucenici, sau Măcinici, se deschid porţile Raiului, de aceea spiritele morţilor se aşteaptă cu focuri aprinse. Tot acum, într-un ritual de purificare, gospodinele tămâie animalele, casa şi membrii familiei, iar în gospodărie se ard gunoaiele. Peste semnificaţia strict religioasă, ca şi în cazul altor sărbători, s-au suprapus vechile obiceiuri. La sate este ziua în care se alungă iarna, se pregăteşte plugul şi se scoate în faţa curţii, iar cei care vor recolte bogate fac primele semănături. Tot la sate, mucenicii nu sunt 40, ci 44, reprezentând zilele dintre 9 martie, când se sfârşesc zilele babei Dochia, şi 23 aprilie, ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

De Mucenici se fac previziuni, gospodarii crezând şi astăzi că aşa cum este această zi va fi şi ziua de Paşte. Gospodinele pregătesc şi împart mucenicii, măcinicii sau brădoşii, care sunt colaci în forma cifrei 8,  mai mari şi copţi în cuptor, în anumite zone, sau mici, fierţi în apă cu sare, şi unii şi ceilalţi unşi apoi cu sirop de zahăr sau cu miere şi presăraţi cu nucă măcinată. Bărbaţii, tot din vechime, au „sarcina“ de a bea cele 40, sau 44, după obiceiul zonei, de pahare cu vin, în amintirea mucenicilor.

Tradiţional, în Oltenia, spune etnograful Muzeului Judeţean Olt, Claudia Balaş, mucenicii se fac din cocă de pâine. La început şi forma era diferită, gospodinele modelând din cocă un om, fără mâini şi picioare, căruia, cu cea mai subţire ţeavă pentru suveica de la războiul de ţesut îi desenau ochi şi gură. Între timp au pătruns influenţe din alte zone, iar astăzi mucenicii se întâlnesc sub forma cifrei 8.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările