Cum vor fi obligaţi beneficiarii de ajutor social să accepte un loc de muncă. „Asta e şmecheria, că el ia 141 de lei, dar beneficiază de asigurare medicală“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Legea în baza căreia se acordă venitul minim garantat a suferit modificări, astfel că beneficiarii pot pierde de luna viitoare acest drept mult mai uşor dacă refuză un loc de muncă, iar familia nu mai poate solicita ajutorul în următoarele 12 luni.

Deşi sumele pe care le primesc familiile fără venituri sau cu venituri foarte mici nu sunt colosale (rar trec de 600 lei, şi asta dacă sunt mai mult de 6-7 membri în familie), faptul că întreaga familie are asigurată asistenţa medicală, de exemplu, este un beneficu considerabil, pe care l-ar pierde dacă un singur membru se angajează, astfel crescând veniturile.

De-a lungul anilor, sunt primării care au ajuns la o scădere drastică a numărului de „beneficiari de 416“, cum sunt cunoscuţi (de la Legea 416/2001 privind venitul minim garantat), după ce au început să le solicite celor apţi de muncă să participe lună de lună la lucrările de pe teritoriul localităţii, dar şi altele care rămân, tot de ani de zile, în top. Trebuie menţionat că banii vin direct de la Guvern, nu afectează bugetele localităţilor.

Ordonanţa 192/2018 care a modificat legea 416/2001, în vigoare din 22 octombrie 2018, vine cu prevederi mult mai restrictive. Astfel, dacă persoana aptă de muncă, beneficiară de ajutor social, refuză un loc de muncă, se sistează plata ajutorului social (care se acordă pentru familie), fără posibilitatea de a fi reluată în următoarele 12 luni. Până la această modificare persoanele apte de muncă puteau refuza de trei ori un loc de muncă, iar plata ajutorul se suspenda, nu înceta, timp de o lună, putându-se întocmi un nou dosar.

Noile modificări aduc clarificări binevenite şi în privinţa posibilităţii asistaţilor social de a presta munci ca zilieri. Deşi şi vechea legislaţie prevedea această posibilitate, astfel de venituri nefiind luate în calcul pentru acordarea ajutorul social, mulţi asistaţi tocmai astfel motivau refuzul de a munci – „nu merg la muncă să nu-mi taie ajutorul“.

Primăriile sunt obligate de acum ca pe baza solicitărilor înaintate de agenţii economici să întocmească lunar un plan de activităţi, punând în legătură asistaţii cu cei care au nevoie de forţă de muncă, asupra preţului muncii urmând să se înţeleagă angajatorii cu zilierii. Persoanele apte de muncă nu sunt, însă, scutite de la efectuarea orelor de muncă ce le revin pentru a putea beneficia de ajutor social şi pentru care primăria întocmeşte un alt plan de activităţi.

„Nu putem să-i calificăm dacă n-au minim opt clase“

Chiar şi înainte de apariţia modificărilor legislative s-a produs o scădere a numărului beneficiarilor de ajutor social. Dacă în judeţul Olt, spre exemplu, în prezent sunt puţin peste 7.100 persoane apte de muncă beneficiare de ajutor social, în anii anteriori numărul acestora depăşea 10.000 şi chiar 11.000, spun reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă. Ceea ce este însă foarte grav rămâne faptul că trei sferturi nu au niciun fel de calificare şi nici măcar şcoala gimnazială terminată.

„Undeva la 70 şi ceva la sută sunt necalificaţi şi sunt cu studii neterminate.  Nici măcar opt clase, undeva la 60%, estimativ, sunt în această situaţie, nu au terminat şcoala gimnazială. Oamenii ăştia, unii dintre ei, oriunde s-ar duce, n-or să-i angajeze. Ei figurează ca apţi de muncă, dar la orice angajator trebuie să ştii să te şi prezinţi, or modul cum se prezintă ei lasă uneori de dorit. Şi-atunci , orice angajator ai fi, nu ştiu dacă ai atâta nevoie de a angaja un om încât să angajezi oricum. Cei care au nevoie, în urma acestor modificări se pot duce la primărie să ceară oameni de acolo. Vor afla de această modificare şi vor depune o cerere la primărie, iar primăria trebuie să ţină cont de ea. Sunt lucruri noi pe care o să le-nveţe şi agenţii economici, şi primăriile, dar eu zic că e un lucru bun şi o să aibă efecte pozitive“, a declarat Constantin Gheorghe, şeful Agenţiie Locale Slatina.

Din păcate, confirmă directorul AJOFM, Constantin Câtu,deocamdată problema lipsei calificării rămâne  fără soluţie. „În primul rând nu putem să-i calificăm dacă n-au minim opt clase. S-a solicitat de către toţi directorii, am avut o întâlnire la Minsiterul Muncii, şi se încearcă, împreună cu Ministerul Educaţiei, a se aproba cursuri de calificare şi pentru cei care au patru clase, patru, cinci, şase... Pentru că sunt situaţii în care s-a dovedit că se poate. Dacă el n-a avut şansa, n-a fost îndrumat corect când era copil, dintr-un motiv sau altul, în timp, învăţând o meserie, a devenit un bun profesionist. Un tâmplar, un sudor, dacă a fost interesat să-nveţe, a-nvăţat, iar dacă îi mai poate prezenta angajatorului şi o diplomă...“, a declarat Câtu, menţionând că se intenţionează ca reprezentanţii AJOFM să se deplaseze în localităţile cu număr mare de beneficiari şi împreună cu reprezentanţi ai primăriilor, ai AJPIS, instituţia care efectuează plăţile, şi ai inspectoratului Şcolar să se identifice soluţii pentru asistaţi.

„Eu ce mai am sunt bolnăviori, sunt bătrâni, buni de muncă nu prea mai am“

Localitatea din Olt cu cel mai mare număr de persoane apte de muncă, dar care beneficiază de ajutor social, este comuna Movileni, cu 4.000 locuitori. Aici sunt 222 de persoane care trebuie să se prezinte la AJOFM cu o cerere de mediere, cerere valabilă şase luni, iar pe baza datelor culese de funcţionarii instituţiei să fie îndrumate către angajatori pentru a fi încadraţi, sau îndrumaţi către cursuri de calificare sau recalificare. Dacă angajatorul stabileşte că persoan nu are o calificare corespunzătoare postului, şomerul va fi reorientat. Dacă, în schimb, refuză oferta unui angajator, el şi familia rămân fără ajutorul social.

Primarul localităţii Movileni, Sorin Toma, a încercat să explice cum de se păstrează de vreme bună în topul primăriilor cu număr mare de beneficiari de ajutor social. „Foarte bine le face (n.r. - dacă le taie ajutorul în cazul refuzului ofertei de muncă). Ai mei sunt în vârstă, de-ăştia care s-au ratat cu alcoolul, nu sunt buni de nimica cei care mai rămân, dacă mai rămân. Am făcut, tot timpul cu ei am făcut, am făcut multe terenuri de sport cu ei, şanţuri, am curăţat pe pârâu, eu îmi fac treburile cu ei, pentru mine sunt buni. Eu periodic îi scot la muncă. Dacă am făcut trei terenuri sintetice cu ei, care dădeai miliarde altfel! Unii se pricep, dintre ei, dar ştim noi, dacă nu se pricep, şi-i dirijăm. Am curăţat periodic pârâul Dorofei cu ei, şanţuri decolmatate, pe drumul judeţean... Vor să muncească, am 4.000 de locuitori şi n-am un loc de muncă, vă daţi seama? Am şapte-opt magazine. De ce nu vin ei aici să facă o fabrică, le pun la dispoziţie terenurile, pun tot-tot-tot dac-ar veni, gratis, le dau utilităţi, aduceţi dumneavostră un investitor şi nu-i luăm nimica. Am şi pus anunţ, peste tot prin presă, aşteptăm investitori. (...) Credeţi că ai mei n-ar vrea să muncească, dacă se duc 100 şi ceva de kilometri, până la Piteşti, se scoală de la 4,00, 80 de persoane, care erau la ajutor social? S-au angajat la Leoni. Dac-ar veni şi fabricile astea să le pună la dispoziţie un microbuz, ceva, cei de la Slatina, imediat s-ar duce. Eu ce mai am sunt bolnăviori, sunt bătrâni, buni de muncă nu prea mai am, acum îi am pe pârâul ăsta, fac curăţenie pe Dorofei“, a spus primarul.

La polul opus, în Olt sunt şi două primării, Pleşoiu (38 dosare în septembrie) şi Vlădila (sunt 63 dosare în plată în septembrie), care au câte o singură persoană aptă de muncă beneficiară de ajutor social.

La Primăria Corbu, pe de altă parte, erau  65 de dosare în plată în septembrie şi 67 persoane apte de muncă. Primarul Constantin Dinuţ spune că numărul a scăzut foarte mult în ultimii ani, reuşind în timp să se angajeze, iar cei rămaşi, după ultimele modificări, cu siguranţă îşi vor mai pierde din ajutoare.

„S-au angajat, vin mijloace de transport de la Piteşti, la nişte firme, s-au mai angajat datorită lu’BRUA, la un depozit de ţeavă, aici, sincer, ce-a mai rămas sunt ăia pe care niciodată n-ai să poţi să-i angajezi, că sunt ăia care nu ştiu carte, alţii nu sunt buni de muncă...Cerere de forţă de muncă există. Aş avea chiar la cei care fac lucrări la mine în comună, dar nu se-ngrămădesc. Le-am şi explicat, o să vadă ei ce păţesc de-acum, dacă refuză... Nu vin cu adeverinţe medicale, dar nu mai sunt mulţi, dacă din ăştia 65 mai am buni de muncă 7-8, restu’ sunt din ăştia care n-ai ce le face. Am unu’, 66 ani, care a venit să-i fac. Fraieru’ nu lua de nicăieri, am văzut că-ndeplineşte condiţiie, până oi umbla să-i scot pensie, ia ajutor social. S-au angajat, au mai părăsit serviciul... Sunt curios, îi urmăresc eu acum pe unii pe care-i ştiam mai leneşi, aşa, să vedem cât stau la servici. Le dau angajatorii în jur de minimul pe economie, 20 de bonuri şi orele suplimentare se plătesc. Şi stă acasă, asta e povestea, nu e navertist nu ştiu unde“, a declarat primarul Dinuţ, explicând şi care e motivul pentru care încă multe persoane stau „agăţate“ de ajutorul social: „Asta e şmecheria, că el ia 141 lei - ce faci cu 141 lei? - dar beneficiază de asigurarea medicală toţi, asta e“.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite