Cum se pregătesc elevii care concurează la Balcaniadă. Profesor: „Lucrăm după manualul Oxford, nu discutăm de manualele din România“

Două eleve din Olt au trecut, în acest an, rigorile selecţiilor, câştigându-şi locul în loturile naţionale pentru Balcaniadă, la geografie şi matematică. Performanţa lor presupune, însă, eforturi la care puţini tineri sunt dispuşi, pregătirea urmând îndeaproape „linia“ marilor instituţii de învăţământ din străinătate.

Profesorii care îi pregătesc pe cei mai buni elevi dintre cei buni vorbesc de ani de zile despre diferenţa enormă între ce se studiază în România şi sistemele performante din alte ţări. Când discuţia ajunge în acest punct se scot în faţă olimpicii, care dovedesc, în schimb, acelaşi lucru – că pentru a se bate de la egal la egal cu elevii şi studenţii din ale ţări trebuie să se pregătească folosind acelaşi material didactic.

Manualele, culegerile, materialele de tot felul sunt, la acest nivel, toate în limba engleză şi se achiziţionează pe cheltuiala proprie a elevilor şi a profesorilor care îi pregătesc. Experienţa este, însă, unică, susţin elevii care au urcat drumul lung până la calificarea pentru competiţiile internaţionale, iar acel moment în care simţi ce e fericirea, care poate să dureze o secundă, cum l-a descris eleva calificată în lotul de matematică, merită totul.

Olimpică la patru discipline, dar cucerită iremediabil de matematică

Diana Ţolu termină clasa a VIII-a şi în acest an şi-a împlinit visul de a face parte din lotul naţional de matematică. Este elevă a Şcolii Gimnaziale „Eugen Ionescu“ din Slatina, este pregătită de prof. Simona Năsui, iar la sfârşitul lunii iunie va reprezenta România la Olimpiada Balcanică de Matematică Juniori, performanţă de care a fost aproape şi anul trecut, trecând două probe de baraj şi fiind admisă în lotul lărgit. Diana s-a calificat, însă, în clasa a VII-a la faza naţională a patru olimpiade şcolare: matematică, fizică, limba română şi lingvistică.

 Nu mă văd pe mine fără matematică, nu pot să văd un univers în care eu să nu lucrez la matematică. Aşa simt că pot să realizez ceva măreţ, prin matematică. Îmi doresc să particip la cât mai multe concursuri internaţionale, iar cel mai şi cel mai mult îmi doresc să merg la Olimpiada Internaţională. De obicei, am observat că obiectivele pe care mi le propun, odată setate, nu mai par atât de greu de atins. Acum doi ani îmi doream mult să ajung la Balcaniadă, dar nu credeam că pot ajunge. Îmi luasem foarte multe modele de prin ţară. Întotdeauan am încercat să ţintesc cât mai sus, dar anul ăsta mi-am depăşit aşteptările. Nu sunt o persoană foarte sigură pe mine, sunt emotivă, iar anul acesta am reuşit să-mi stăpânesc emoţiile şi să le canalizez spre ceva pozitiv. Au fost nişte emoţii unice, am avut foarte-foarte multe, dar după ce am văzut listele, am realizat ce este fericirea cu adevărat. A fost, practic, o secundă, acea secundă în care mi-am spus – „Am reuşit!““, a descris Diana momentul în care a aflat rezultatele în urma ultimei probe de baraj. Se pregăteşte după culegeri comandate în afară, e o altă lume, fără legătură cu sistemul şcolar, sunt comunităţi de matematicieni on-line, totul e aliniat altor standarde.

Diana Ţolu, olimpică ani la rând, va concura la Balcaniada de Matematică pentru Juniori din Grecia FOTO: Alina Mitran

„În afară, condiţiile şi mentalitatea sunt altele, dar dacă eşti atent şi te înconjori de oameni care ţi se aseamănă…“

Delia Ioana Dumitrescu, elevă în clasa a IX-a la Colegiul Naţional „Ion Minulescu“ din Slatina, a obţinut locul III la Olimpiada Naţională de Geografie, însă la proba de baraj pentru lotul naţional a fost prima selectată, dintre cei patru juniori, iar la sfârşitul lunii va reprezenta România la Balcaniada de Geografie, care se va desfăşura în România. În clasa a VIII-a s-a întors cu premiu de la faza naţională a olimpiadei de Geografie, şi tot în gimnaziu s-a mai calificat la faza naţională la Biologie şi la Limba română. Despre ea, actuala sa profesoara de geografie, Angela Liţă, spune: „ Are o capacitate deosebită de învăţare. Doar că volumul de muncă acum o să devină foarte-foarte mare, adică avem programa ca şi la Olimpiada Internaţională. Balcaniada este nivelul maxim pentru vârsta ei. Trebuie să recupereze cam tot ce facem în liceu. Ea este în clasa a IX-a, am ajuns cu problemele la clasa a X-a, dar mai avem alţi doi ani de studiu de recuperat“. Deliei, efortul nu I se pare foarte mare, pentru că geografia este o pasiune. Îi place de asemenea să călătorească şi a avut norocul să nu o facă doar cu ochii închişi, vizitând, spune, mai toate oraşele importante din România şi câteva destinaţii din străinătate.

„În România mi-a plăcut foarte mult Clujul, iar din ţările pe care le-am vizitat, cel mai mult mi-a plăcut Franţa, ca şi cultură, am fost la Paris şi mi-a plăcut foarte mult modul de viaţă al persoanelor de acolo, am şi rude care locuiesc acolo“, a povestit Delia, care mărturiseşte că ar vrea să rămână la studii în România şi după liceu, considerând că „sistemul de învăţământ cred că este destul de bun, ţinând cont de faptul că românii au fost mereu pe podium, au avut performanţe la olimpiade, şi de asemenea cred că poţi reuşi oriunde, depinde de tine, trebuie să ai ambiţie şi să te dedici lucrului pe care-l faci. Într-adevăr, în afară condiţiile şi mentalitatea sunt altele, dar dacă eşti atent şi te înconjori de oameni care ţi se aseamănă… Sunt o persoană pozitivă“. Prof. Angela Liţă o priveşte o secundă, căzând pe gânduri, pentru ca nu mult mai târziu să şi explice. Un fost elev, Alexandru Barbu, patru ani  calificat la Olimpiada Internaţională de Geografie şi doi ani la rând ocupantul locului I absolut, a luat, cu opt ani în urmă, aceeaşi hotărâre, pe care avea s-o regrete mai curând decât credea.

„ La Internaţională l-am avut pe Alexandru Barbu, iar când Delia spunea de rămas în ţară, mă gândeam la el. A rămas în ţară şi i-a părut rău. A plecat însă între timp, el e singurul român de la Şcoala Economică din Londra admis la doctorat, din partea Deutsche Bank. A rămas în România, a zis că o să studieze la nivel ridicat, după care a plecat la masterat în Barcelona şi a constatat că nu a făcut mai nimic, când a văzut la ce nivel sunt ceilalţi... Şi a recuperat, într-adevăr, pentru că e o capacitate. Alexandru este primul din lume care a ocupat locul I absolut, primul în lume, doi ani la rând. Tot aşa zicea – că rămâne în ţară, că va studia în România, după care şi-a schimbat opţiunea. A terminat ASE-ul, Relaţii Internaţionale, pentru că n-a vrut să meargă din prima în Marea Britanie. Că nu-i place clima, că..., a avut nişte reticenţe“, a povestit profesoara.

„Unele lucruri nici măcar nu se studiază la şcoală, sunt probleme de fineţe“

Delia a învăţat foarte bine şi limba engleză, altfel i-ar fi fost imposibil să ajungă la un asemenea nivel, pentru că nu doar materialele după care se pregăteşte sunt în limba engleză, dar şi concursul va fi susţinut în această limbă. Face suplimentar 6 ore de engleză pe săptămână (tot după tiparul cursurilor din străinătate), cum suplimentar se pregăteşte şi la geografie, având în vedere faptul că la clasă are doar o oră de geografie pe săptămână. Zilele geroase de la începutul primăverii, când s-a luat decizia suspendării cursurilor, au venit, de altfel, ca o mană cerească pentru Delia şi pentru prof. Angela Liţă, oferindu-le şansa nesperată de a aprofunda cunoştinţele într-o linişte totală. Performanţa la un asemenea nivel nu mai are, însă, nicio legătură cu  sistemul de învăţământ românesc.

„ Lucrăm după manualul Oxford, nu discutăm de manualele din România, se discută la cu totul şi cu totul alt nivel. Unele lucruri nici măcar nu se studiază la şcoală, sunt probleme de fineţe, pot să fie cazuri particulare…

Manualul Oxford este complet diferit, este o altă abordare, în primul rând ei trebuie să stăpânească foarte bine terminologia în limba engleză, examenul va fi în limba engleză, iar în afară de asta sunt trei probe foarte-foarte dificile, şi fiecare are o anumită particularitate. Ca şi la olimpiada internaţională. Dau un text scris, unde trebuie să elaboreze un răspuns la cerinţe, în limba engleză. Asta n-ar fi o surpriză, teorie facem şi noi. Apoi, este proba practică, în sensul că sunt duşi pe teren, puşi să observe ceva, sau nici măcar asta, sunt doar duşi într-o mică excursie, după care primesc hărţi, să carteze o zonă, e posibil, nici măcar nu ştim ce surprize vom avea la partea practică. Pe noi ne-a mirat faptul că proba practică o să dureze destul de mult, 3 ore înseamnă mult pentru testul practic. A treia, foarte dificilă, este proba multimedia – vor fi puşi în faţa unui calculator, se derulează testul respectiv, cu imagini, unele sunt de perspicacitate - să-ţi dai seama după umbra clădirilor ce oră este, ce emisferă este, tot felul de imagini din satelit, hărţi mai speciale, unde statele par ca nişte balonaşe umflate  în funcţie de parametrul reprezentat, hărţi care nu se folosesc în România, imagini în care trebuie să recunoască un anumit fenomen, e vorba de un spirirt de observaţie pe care ei trebuie să-l aibă foarte dezvoltat. Necesită foarte multe cunoştinţe. Trebuie să ai foarte multe cunoştinţe, din foarte multe domenii, să poţi să faci corelaţii. Aste este structura de la Internaţională, unde nu poţi ajunge dacă ai învăţat un an, e vorba de o pregătire constantă“.

Unde se văd în viitor

Diana Ţolu este convinsă acum că viitorul ei va fi strâns legat de matematică. Prioritate, în perioada imediat următoare, au Evaluarea Naţională şi Balcaniada, iar la admitere este foarte posibil să aleagă Colegiul Naţional „Ion Minulescu“ din Slatina. Pentru facultate însă este deja cu gândul la o universitate de prestigiu, dintr-un motiv simplu: „Oamenii care au muncit au ajuns foarte bine şi în România, cred că aş putea să rămân şi aici şi să reuşesc. Colegii mei, prietenii mei pe care mi i-am făcut participând la olimpiadă, majoritatea vor să plece din ţară, este, practic, un trend a merge la universităţi de renume – Oxford, Princeton, Cambridge. La universităţile respective se duc toţi olimpicii şi este mai bine să te propulsezi într-un mediu propice, acolo concurenţa ar fi mai mare, aş fi „împinsă“ de la spate să concurez şi să evoluez. (…) Dacă-ar fi să plec, cred că aş rămâne acolo, mi s-ar deschide alte perspective“, a spus Diana.

Delia spune că va continua cu geografia, dar se va întoarce şi la biologie, pentru că visul ei este să ajungă medic, în România. Pentru Balcaniadă nu şi-a fixat un obiectiv foarte precis, sigur este însă că vrea „cât se poate de mult“, fiind printre cei mai mici membri ai lotului.

CITIŢI ŞI: Slătineanul Alexandru Barbu, medaliat cu aur şi campion mondial la geografie