Cum să faci o fotografie bună. Sfaturile specialiştilor: foloseşte zoom-ul când vrei un portret cu telefonul mobil, fii atent la efectul „contre-jour“

În era aparatelor digitale, care, multe dintre ele, fac singure treaba, modul automat fiind preferat de utilizatori, există totuşi câteva ponturi astfel încât să nu te trezeşti cu o fotografie mişcată, cu un obiect negru în cadru sau cu o fotografie „arsă“.

„Teoretic, sunt fotografi care pot să facă o fotografie bună cu orice fel de aparat. În sensul ăsta este cazul unui fotograf ceh care a construit un aparat foto din carton, într-o pădure, şi au ieşit fotografii destul de bune. Acum se găsesc pe piaţă fel de fel de aparate, telefoane mobile, mai ieftine sau mai scumpe. Poţi să faci o poză bună cu un aparat nu foarte performant şi poţi să faci o fotografie proastă deşi aparatul are performanţe tehnice deosebite. Aparatul bun te ajută sigur. Cu cât e mai performant, în mod normal fotografia trebuie să fie mai bună, mai clară, mai precisă“, spune fotograful profesionist Sorin Ţîrcomnicu.

Pentru o fotografie bună trebuie să ştii câte ceva despre timpul de expunere, diafragma obiectivului, ISO şi balansul de alb, spune fotograful. Vorbim, evident, de modul manual. Condiţiile în care se fotografiază dictează toate acestea. Dacă ne ajută soarele, iar lumina este bună, diafragma trebuie să fie mai închisă – 8 – 11 – 13, iar timpul de expunere între 1/100 şi 1/200 sec., dacă se foloseşte blitzul iar ISO este undeva până la o valoare de 400. Pentru zilele înnorate se foloseşte un timp mai mare de expunere, de exemplu 1/60 dintr-o secundă, până la 1/200, şi o diafragmă mai largă – 2,8 – 8, ISO putându-se mări la o valoare de peste 400.

Pentru fotografiile de interior se foloseşte obligatoriu blitz-ul. „Dacă avem la dispoziţie un aparat performant şi suntem ajutaţi şi de o oarecare lumină, poate fi folosită o diafragmă mare şi un ISO foarte ridicat“, ne lămureşte în continuare fotograful.

Pentru fanii modului automat există câteva reguli simple. De evitat efectul „contre-jour“, când te trezeşti cu subiectul scăldat în lumină, dar în fotografie apare doar un obiect întunecat, înconjurat de alb. O regulă de bază, atunci când nu folosim intenţionat efectul „contre jour“ pentru fotografii artistice, este ca lumina să „cadă“ din lateral sau din spatele fotografului. Atenţie mare şi la încadrare, astfel încât să nu ne trezim cu capete, mâini, picioare „tăiate“. O altă recomandare ar fi ca subiectul să fie încadrat în prima sau ultima treime a cadrului. Pentru fotografiile în care privirea subiectului este dirijată în lateral, nu spre obiectiv, regula este să lăsăm spaţiu suficient în sensul privirii.
Perspectiva este un alt element care necesită atenţie. Dacă dorim ca subiectul să câştige la capitolul înălţime, îl vom fotografia de jos în sus.

Un alt efect nedorit este cel de deformare a feţei şi intervine atunci când realizăm un portret cu obiectivul larg. În acest caz nu dăm greş dacă folosim o distanţă focală de 24. Acelaşi efect intervine când realizăm un portret cu telefonul mobil de la o distanţă mică, în acest caz trucul sugerat de fotograf fiind acela de a folosi zoom-ul. Efectul nedorit este foarte evident în cazul self-iurilor, care sunt mai mult „o amintire de am fost şi eu acolo şi cam atât“. 
Ce trebuie să aibă de asemenea în vedere un fotograf amator, care foloseşte un aparat obişnuit, este să verifice ca aparatul să nu treacă din modul automat în modul manual fără să fi dorit asta. Aşa ne putem trezi cu o fotografie „neagră“, „arsă“ sau foarte mişcată.

Focalizarea – „orice aparat de generaţie nouă, la jumătate de apăsare apreciază distanţa dintre el şi subiect, efectuând focalizarea. După această jumătate de apăsare, aparatul de obicei dă un semnal sonor sau pe ecran apar pătrăţele verzi, arătându-ne unde este făcut clarul (focus-ul). Dacă nu este efectuat focus-ul pe persoana vizată, poza are şanse mari să fie neclară. De obicei fotografii profesionişti focalizează înainte de încadrare şi ţin butonul apăsat până când reuşesc să încadreze corect, apoi declanşează. Este recomandat ca balansul de alb să fie folosit în modul automat, pentru că orice eroare poate fi corectată în programele de editare“, a precizat Sorin Ţîrcomnicu.