Cum să alegi cea mai bună grădiniţă pentru copil. „Să ţinem cont că cei mici experimentează foarte mult senzorial“

Cum să alegi cea mai bună grădiniţă pentru copil. „Să ţinem cont că cei mici experimentează foarte mult senzorial“

Care sunt jucăriile care le dezvoltă celor mici creativitatea FOTO: arhiva

Cum arată o grădiniţă bună, cea care îi fascinează pe cei mici astfel încât nu vei avea probleme de genul „Nu mai vreau la grădi!“. La ce să fii atent, dar şi ce poţi să faci acasă pentru cel mic, urmând sfatul educatorilor cu experienţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Părinţii caută astăzi grădiniţe cât mai bine cotate, cât mai bine dotate şi educatori care lucrează cu cei mici folosind o sumedenie de auxiliare, astfel încât copilul să fie, în clasa pregătitoare,  competitiv, să ştie deja să citească şi să facă operaţii aritmetice simple, să ştie să scrie etc. 

Specialiştii sunt însă de părere că ceea ce ar trebui să le ofere, în primul rând, grădiniţa, este încrederea în ei, siguranţa şi plăcerea de a reveni în acel spaţiu zi după zi. Pentru asta importantă este atitudinea personalului, dar enorm cântăreşte şi amenajarea spaţiului.

Dacă vedeţi clase viu colorate, cu personaje din desene animate sau din cărţile de poveşti pe toţi pereţii, cu fel de fel de improvizaţii atârnând din tavan, deşi pare un spaţiu primitor, nu e neapărat cea mai bună alegere.

Cofondatoarea Asociaţiei OvidiuRO, Maria Gheorghiu, care printr-u nou proiect oferă în această perioadă 80.000 cărţi copiilor din comunităţile defavorizate şi câteva mii de GrădiBiblioteci pentru cele mai sărace grădiniţe, le-a explicat, în cadrul unei sesiuni de formare, educatorilor ce ar trebui să facă pentru a-i atrage pe cei mici la grădiniţă.

O parte importantă a sesiunii a fost dedicată subiectului – cum arată o grădiniţă bună. Iată ce ar trebui să facă educatorii, dar şi ce ar fi indicat să urmăriţi atunci când alegeţi grădiniţa pentru cel mic.
„Până să prindă drag de învăţătură de dragul învăţăturii, prind drag de persoana care e în faţa lor“.

„O grădiniţă bună este o grădiniţă în care educatoarea are o relaţie şi este conectată cu fiecare dintre copii. Dacă nu ai o relaţie, nu ai cum să-nveţi pe cineva. Gândiţi-vă, dumneavoastră, când mergeţi la un curs, dacă trainer-ul nu reuşeşte să stabilească o relaţie, o conexiune cu fiecare, nu veţi învăţa. Dacă vă gândiţi la profesorii buni din viaţa dumneavoastră, sunt cei care au reuşit într-un fel sau altul să vă atingă. Asta este absolut fundamental. Copiii trebuie să prindă drag de-nvăţătură, şi până să prindă drag de învăţătură de dragul învăţăturii, prind drag de persoana care e în faţa lor.

O grădiniţă bună este o grădiniţă în care spaţiul e personalizat, în care pe lângă pitici şi zâne ale antimpurilor – cu care eu am o problemă, recunsc -  sunt şi fotografiile şi numele copiilor care sunt în clasa aia, deci ştim că în clasa asta învaţă Vasilică, Ionică, Leontina, ştim că ăştia suntem, cu pozele şi familiile lor.

O grădiniţă bună este o grădiniţă în care copiii experimentează senzorial. Nu-i explic eu cum e culoarea roşie, trebuie să facă, trebuie să simtă el, să vadă, să audă, să guste, să pipăie. Dacă am mochetă, pun celofan sau mă duc afară şi pictez, dar copiii trebuie să aibă experienţe directe“, a explicat specialistul Maria Gheorghiu cum ar trebui stimulaţi cei mici.

„Cu cât eşti mai mic, cu atât mişcările tale sunt mai mari“

Când vine vorba de resursele educaţionale, grădiniţele au de asemenea o problemă. Mai mult decât de auxiliare sofisticate, de la edituri renumite, ar avea nevoie de lucruri simple şi de atenţia educatorilor la detalii. Cărţile ar trebui să fie mari, cărţile uriaşe îi fascinează, pur şi simplu, pe micuţi, cât mai simple pentru cei de vârstă foarte mică, ventual cu un singur desen pe pagină, iar biblioteca grupei, acolo unde există aşa ceva, să le permită copiilor accesul direct la carte. Spaţiile sunt iarăşi o problemă, prin urmare alegeţi, dacă aveţi ocazia, o grădiniţă cu un spaţiu generos rezervat fiecărei grupe.

„Copiii trebuie să aibă spaţii mari de lucru, cu cât eşti mai mic, cu atât mişcările tale sunt mai mari, încă nu-ţi coordonezi muşchii fini şi motricitatea fină, şi-atunci nu e situaţia în care, pentru că e mic, îi dau jumătate de pagină, sau un sfert de pagină. Cu cât e mai mic, îi dau foaie mai mare. Şi-atunci foile astea mari, că e hârtie de desenat, hârtie de împachetat, hârtie de nu ştiu ce, ar trebui să existe“, a mai spus Gheorghiu, explicând de asemenea faptul că o grădiniţă bună pune toate aceste resurse la nivelul copilului.

„Degeaba pun eu cărţile şi alfabetul pe grindă, că nu bate copilul până acolo şi oricum pentru copilul mic, ce nu e la nivelul lui şi nu intercaţionează cu el, mai bine n-ar fi, pentru că spre deosebire de noi, adulţii, care reuşim să mai atenuăm din stimulii periferici, copiii nu pot. Şi ne mirăm de ce nu se concentrează! Păi, dacă sunt tot felul de pitici şi de stimuli pe pereţi, atârnători din tavan şi toatea astea! Îi iau din bandă. De exemplu, acum, dacă ar fi un şantier, până şi noi, ca adulţi, am avea o problemă, pentru că ne-ar bombarda auditiv. Creierul nostru este făcut să proceseze tot ce aude, tot ce vede, tot ce miroase, pentru că, în trecut, orice zgomot putea fi or pericol, or oportunitate. Pericol – iese leul din tufiş şi te mănâncă,  oportunitate – iese iepurele şi-l mănânci tu. Şi-atunci creierul nostru, cum aude ceva, ciuleşte urechile. În viaţa de zi cu zi nu mai este pericol şi oportunitate, însă creierul nostru a rămas cu nişte programări vechi, şi-atunci cu cât spaţiul este mai simplu şi mai adecvat pentru copii, cu atât copiii vor putea să se concentreze pe ce au de făcut. (...) De ce e nevoie de zâna anotimpurilor, când eu pot să deschid geamul şi mă prind dacă-i vară, sau dacă e primăvară, dacă-i iarnă?! Şi primăvara nu vine la oră fixă peste tot. Primăvara vine la grădiniţă la mine când înfloresc copacii din curtea grădiniţei din localitatea mea“, a detaliat Maria Gheorghiu.

Sfaturile adresate educatorilor ar fi oportun să le urmeze şi părinţii atunci când vine vorba de jucăriile pe care le cumpără pentru cei mici. Jocurile care le dau micuţilor posibilitatea să construiască în diverse moduri sunt ideale. Astăzi, din fericire, se găsesc în magazinele specializate jocuri de tip lego, blocuri pentru construcţii, piese care se îmbină, piese magnetice etc. Important este însă şi să-i ajutăm pe cei mici să reuşească atunci când construiesc.

„Copiii, în primii ani de viaţă, au nevoie să capete încredere în forţele proprii, şi-atunci sarcinile astea îi încurajează. Dar copiii au nevoie şi de provocări. Eu pot să pun două cuburi unul peste altul, dar pot să creez şi o clădire emblematică. O clădire emblematică pentru un copil dintr-o comună poate fi biserica, sau chiar grădiniţa. (...) Investiţi în resurse pe care copiii le pot crea şi recrea în fel şi chip. De un set bun de lego nu se vor plictisi niciodată copiii“, a mai precizat Gheorghiu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: