Cum am ajuns să mâncăm miei româneşti sacrificaţi în Bulgaria şi trimişi înapoi frumos ambalaţi. Culisele dezastrului total al programului „Alege oaia!“
0
Crescătorii de oi din toate judeţele României ar fi trebuit să aibă, în acest moment, posibilitatea să-şi poată vinde direct produsele către consumatori. Programul „Alege oaia“ nu funcţionează însă, iar proprietarii de animale au ajuns să-şi vândă mieii bulgarilor, care trimit carnea tranşată în supermarket-urile româneşti.
Paştele a trecut, consumatorii şi-au cumpărat carnea de miel care de pe unde a putut, preţurile n-au fost nici prea mari, nici prea mici, crescătorii de animale s-au luptat cu samsarii prin pieţe, au vândut animalele „în viu“ sau le-au tăiat în curte şi le-au predat direct, la bucată, cumpărătorilor fideli, cert este că din promisiunile făcute la lansarea programului „Alege oaia“ al Ministerului Agriculturii s-a ales praful.
Nimeni nu mai vorbeşte de magazinele de producător, cel puţin câte unul în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, aşa cum se promitea, nimeni nu mai aminteşte de centrele de sacrificare - fixe, mobile, la poarta fermei sau în pieţe, variante au circulat o grămadă -, de centre de desfacere etc.
Ce se promitea prin „Alege oaia“
Spre finele lunii octombrie 2017, la marele târg INDAGRA, ministrul Agriculturii, Petre Daea, promitea o amplă campanie de informare şi conştientizare în rândul consumatorilor, astfel încât consumul de carne de oaie să crească, iar producătorii locali să nu-şi mai trimită animalele cu tirurile spre alte ţări. „Am pornit un program, «Alege oaia», pentru a stimula consumul de carne de oaie. El are două axe: vrem să popularizăm în toată ţara pe tiparul pe care l-aţi văzut în capitalele de judeţe şi să începem să realizăm şi infrastructura necesară, adică să deschidem magazine care să vândă aceste produse, în aşa fel încât consumatorul să le găsească, şi să stimulăm astfel introducerea cărnii de oaie în restaurante“, declara ministrul, citat de Agerpres. Se pornea şi de la date certe, anume că în 2015 consumul de carne de oaie a fost în România de 2,3 kg/cap locuitor, că în 2016 a crescut puţin, ajungând la 2,6 kg, dar că e loc de mult mai mult şi că se poate.
Crescătorii au ridicat atunci o problemă majoră – unde taie animalele şi unde vând carnea, iar de aici s-a născut proiectul ca cel puţin în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ să se înfiinţeze câte un magazin cu produse aduse direct de producători – carne, produse din carne, brânză etc. De aici a început nebunia: întâlnire cu reprezentanţi ai Direcţiei Agricole şi ai Direcţiei Sanitar-Veterinare, dar şi crescători de animale, reprezentanţi ai asociaţiilor crescătorilor, consilier al ministrului Petre Daea, presă etc. S-au înfiinţat grupuri de lucru, s-au programat alte întâlniri...
În fapt, la Olt nu s-a mai întâmplat nimic de la acel moment, nici măcar caravan „Alege oaia“ n-a mai ajuns, la data programată, pe la mijlocul lunii martie, ministrul fiind plecat într-o delegaţie în străinătate.
„Cred că interesele marilor abatoare sunt mai mari“
„A rămas la stadiul de întâlnire, nu s-a mai făcut nimic. Trebuia să vină şi la Olt inclusiv acea caravană, dar nu s-a mai făcut nimic. S-a făcut un grup de lucru, ne-am întâlnit de două ori, în legătură cu centrele de sacrificare. Am avut o problemă la DSVSA, nu s-a înţeles, noi ziceam ceva, ei ziceau altceva, şi a rămas în pom. (…) Nu cred că se fac centrele de sacrificare, eu nu cred. Pe noi ne-ar ajuta foarte mult, măcar o dată pe săptămână să funcţioneze, cel puţin în târgurile în care se comercializează animale, dar cred că interesele marilor abatoare sunt mai mari. (…) Centre de sacrificare n-avem nici unul, am avut ceva, acum, de Paşte, dar temporare şi în nişte condiţii de groază. Am fost două zile la Slatina şi am văzut, dacă voia să taie crescătorul acolo miel, trebuia să-i dea samsarului 20-30 de lei, că n-avea loc. El, crescător, n-avea loc de rudari“, a declarat Traian Gârtan, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale Slătioara.
Crescătorii de animale din Olt încă nu au magazine de producător în care să-şi poată desface produsele
„Cum trec ăştia graniţa cu mieii, fără acte? În ce ţară trăim?!“
Petre Săvescu este crescător de animale vechi în branşă, are efective de peste 600 de animale şi exploataţia în două judeţe, Olt şi Argeş. Spune că de Paşte n-a vândut decât în viu, în schimb s-a confruntat cu o situaţie cel puţin bizară, dacă nu total ilegală.
„Au venit bulgarii la mine, au zis «OK, OK!», şi trebuia să le vând, dar fără acte. Îi taie la ei şi pe urmă îi vând în supermarket-urile noastre, vreau să discut asta şi cu ministrul, ne întâlnim acum la Cluj. Dar cum e posibil aşa ceva?! N-a comentat bulgarul la marfă, n-a comentat la preţ, dar a vrut fără acte. Şi eu i-am spus că nu pot, pentru că am avut şi-aşa o grămadă de controale. Dar cum trec ei graniţa, mă întreb? În ce ţară trăim, după ce legi ne conducem?!“, a răbufnit crescătorul de animale, care spune că mai are de recuperat, din toamna trecută, aproape jumătate de milliard lei vechi, de la o tranzacţie cu un cumpărător care nu i-a mai plătit, şi în aceeaşi situaţie mai sunt şi alţii, iar dosarul este în cercetare la procurori.
„Unde vindem lâna? Pe viroage, ca şi până acum“
O altă promisiune neonorată faţă de crescători a fost aceea a înfiinţării de puncte de colectare a lânii. În Olt ar fi trebuit ca un astfel de punct să se înfiinţeze la Crâmpoia, unde primarul din localitate s-a arătat interesat de mult mai mult, chiar şi de un centru de procesare. Între timp s-a publicat, pe site-ul MADR, lista cu punctele de colectare (22 puncte, în 10 judeţe) către care crescătorii pot să-şi ducă lâna, urmând să primească de la stat, cu titlu de ajutor, 1 leu/kg, plus preţul achizitorului. Oltul nu are niciun astfel de centru, deşi sunt peste 600 de crescători de oi înscrişi în program. „Am făcut tot ce a depins de mine, au venit, au văzut spaţiul, au spus că facem, că mai trimit nu ştiu ce proiectanţi şi… asta a fost tot“, declara primarul Ionel Mirea, nu cu mult timp în urmă.
Peste o lună şi puţin, ciobanii vor trece la tuns miorele, iar văile se vor umple din nou de lână. „Unde s-o vindem? Pe viroage, acolo o s-o vedeţi, ca şi până acum“, concluzionează Petre Săvescu. Alţi crescători explică simplu că dacă au puţine oi, cu cele 3 kg pe care le obţin/cap de animal, vor fi mai scumpe sortarea lânii şi transportul până la punctul de colectare decât venitul obţinut din vânzare. „Mi-au transmis şi mie acele date, în ideea să facem noi, local, nişte puncte de colectare, dar să şi sortăm, cumva, lâna, pentru că n-o putem trimite cu toţi ciulinii. Acum, dacă plătim la sortare, mai dăm la transport, stai şi te-ntrebi cu ce te-alegi. Să ai, poate, un câştig ar fi să vină ei şi să o preia“, a spus Traian Gârtan, reprezentantul crescătorilor din Slătioara.
Cu un an în urmă, la lansarea programului prin care li se promitea ajutorul de minimis de 1 leu/kg, crescătorii se văitau că de ani de zile nu mai este nimeni interesat de lână şi că nu doar că nu câştigă, dar au chiar cheltuieli, pentru că şi s-o ardă cumpără zeci de litri de motorină şi riscă şi amenzi de la Garda de Mediu.
Se încarcă comentariile...
