Cum ajung multe femei să descopere cancerele de col în stadii netratabile. Medic: „Am auzit replica «Nu mi-am mai făcut un control de când am născut»“

Programul de screening al cancerului de col uterin a salvat vieţi Foto: arhivă

Sărăcia, ignoranţa, greutăţile vieţii de zi cu zi aduc, anual, mii de femei în cabinetul medicului ginecolog doar atunci când afecţiuni grave s-au instalat şi puţine mai sunt de făcut.

Un program de screening demarat în urmă cu cinci ani a făcut ca mii de femei din mediul rural să fie consultate, unele, după zeci de ani.

Este vorba de programul naţional de screening al cancerului de col uterin, în care au fost cooptaţi sute de medici de familie la nivelul fiecărui judeţ, zeci de medici ginecologi şi medici specializaţi în planning familial şi specialişti anatomo-patologi. Programul se derulează până în 2018, vizează femeile între 25 şi 65 de ani,  şi, deşi în derulare s-au înregistrat şi destule sincope,  beneficiile, în special pentru femeile care accesează greu serviciile medicale, sunt importante. Femeile sunt mai întâi consiliate gratuit şi beneficiază de un test gratuit Babeş-Papanicolaou, medicii anatomo-patologi descoperind, cu ocazia programului, sute de cazuri de cancer de col, unele în primele faze, curabile, altele, din păcate, în stadii avansate.

Consultaţii la cabinetul din comună

Pentru că, deşi resurse existau, programul de screening în judeţul Olt lâncezea, doi medici din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, de la cabinetul de planning familial, au hotărât să meargă la ţară, unde femeile nu au mai avut şansa unui control ginecologic de ani ed zile. „Din 2013 şi până acum, eu şi colega mea am recoltat probe pentru testul Babeş-Papanicolaou la peste 4.000 de femei. Mai mult de jumătate dintre ele sunt din mediul rural“, a declarat medicul Doina Deaconu.

Ajungând la ţară, aşa cum se întâmpla frecvent în comunism, când fiecare medic ginecolog din spital avea o zi de „teren“ pe săptămână, au descoperit o patologie pe care o intuiau, deşi realitatea a depăşit aşteptările. „Ne-am programat consultaţiile în zilele de week-end, în afara programului de la cabinet, dar şi din grija de a nu afecta programul medicilor de familie, cu care, de altfel, am colaborat foarte bine şi care ne-au pus la dispoziţie cabinetele şi personalul, asistentele“, continuă dr. Deaconu.

Aşa s-a ajuns la situaţia în care femei care nu s-au mai prezentat de 10, de 20, chiar de 30 de ani la control să fie în cele din urmă văzute de un medic şi să li se recolteze, gratuit, o probă care poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte.

„Am întâlnit femei fără venituri, femei cu greutăţi, femei care se lasă pe ultimul loc, totdeauna familia având prioritate. Cel mai des am auzit replica: «N-am mai făcut un control de când am născut», dar nu numai în mediul rural, ci şi în mediul urban, majoritatea pe considerentul că le e jenă, le e ruşine. Şi aveau, unele, copii în vârstă de 20, de 30 de ani. Motivele pentru care se întâmplă toate astea sunt foarte diverse. E şi ignoranţa, e vorba şi de lipsa de resurse, însă efectele sunt deosebit de grave. Ei, până la medicul de familie n-a venit nimeni să le spună de acest program, că se face, ce se face, că se face gratuit. Cu această ocazie am descoperit multe leziuni de col, prezenţa diverselor infecţii, pentru că pe lângă interpretarea testului se lucrează şi secreţia“, prezintă medicul situaţia.

„Medicului de familie trebuie să-i spui tot ce se întâmplă“

Probleme importante de sănătate, unele care au ajuns, în timp, să le afecteze şi viaţa socială, sunt, din păcate, acceptate de femei ca un dat al sorţii. Aşa-zisele rupturi de perineu, prolapsul genital, sunt probleme de sănătate care se pot rezolva, spune medicul. „Au apărut metode moderne pentru a repara o ruptură de perineu, nu neapărat printr-o operaţie clasică, sunt anumite bandelete care se pot monta. Femeile ajung să accepte drept normale situaţii care le pun în pericol inclusiv viaţa socială, pentru că îţi crează un disconfort mare pierderile involuntare de urină“, spune medicul.

Aici se ajunge, dar şi la situaţii mult mai grave, pentru că femeile nu au reflexul de a se adresa medicului de familie ori de câte ori apare o problemă. „Medicului de familie trebuie să-i spui tot ce se întâmplă, el este primul care trebuie să afle. Dacă ai reţineri, îi expui în linii mari problema, nu intri în detalii, însă primeşti o trimitere la specialist“, ne sfătuieşte medicul.

Când însă nu se întâmplă toate astea, se ajunge la cazuri cu adevărat grave. „Am depistat un cancer în stadiul IV, deşi femeia, activă sexual, nu avea niciun fel de simptom. E cunoscut, de altfel, faptul că nu doare cancerul, decât în stadii foarte-foarte avansate. Şi se ajunge acolo în lipsa controalelor, în lipsa investigaţiilor“, mai spune medicul, amintind principalii doi factori de risc: debutul precoce al vieţii sexuale şi partenerii multipli, factori care în ultimii ani au dus la scăderea vârstei la care apar primele cazuri de cancer la mai puţin de 30 de ani.