Cine provoacă incendiile de vegetaţie care sufocă România vara. „Un centimetru de sol fertil se formează în 300-500 de ani“

Cine provoacă incendiile de vegetaţie care sufocă România vara. „Un centimetru de sol fertil se formează în 300-500 de ani“

Pompierii intervin pentru stingerea unui incendiu de vegetaţie FOTO Adevărul

În localităţile de câmpie ale României a început „sezonul“ incendiilor de vegetaţie uscată şi mirişti. Sute de hectare ard la propriu în România în fiecare vară, deşi incendierile sunt interzise, iar legislaţia prevede amenzi drastice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Există legislaţie naţională şi recomandări europene care interzic arderea miriştilor şi a vegetaţiei uscate. Pompierii reamintesc an de an aceste prevederi, ba s-au semnat şi protocoale între diversele instituţii cu atribuţii în domeniu, ceea ce nu a fost, însă, în măsură să ducă la scăderea evenimentelor de acest fel.

În judeţul Olt, unul în care cerealele sunt culturi de bază, vara trecută s-au înregistrat 561 astfel de incendii, iar acestea sunt doar cele la care au intervenit pompierii militari din cadrul ISU Olt. La acestea se adaugă incendiile localizate şi stinse de serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă şi cele care nu au pus probleme, prin urmare nimeni nu a mai anunţat pe nimeni.

Singura condiţie legală, greu de îndeplinit

Arderile afectează mediul înconjurător, dar afectează şi calitatea solului, prin urmare fermierii care le practică sunt pasibili de sancţiuni din partea mai multor instituţii. În plus, singura situaţie în care arderile ar fi posibile, anume atunci când anumiţi  dăunători nu pot fi altfel combătuţi, există doar în teorie, pentru că, spun specialiştii Agenţiei Fito-Sanitare, asta înseamnă carantină, înseamnă ordin de ministru, proceduri foarte bine stabilite etc. Peste toate, spun surse din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului, acei dăunători nu prea există pe terenurile noastre. Răul pe care-l fac solului este aproape de necuantificat. 

„Pe anumite zone, un foc puternic poate distruge până la 3-4 milimetri de sol fertil, ceea ce poate părea foarte puţin pentru cei care fac agricultură de dragul profitului, dar aceştia ar trebui să ştie că în mod natural un centimetru de sol fertil se formează în 300-500 de ani“, explica vara trecută, pentru Adevărul, directorul Oficiului de Studii Pedologice, Raul Rotea.

Cum se scapă de sancţiuni

Amenda pentru nerespectarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, este între 3.000 – 6.000 lei pentru persoane fizice şi respectiv între 25.000 – 50.000 lei persoane juridice. Agenţia pentru Protecţia Mediului n-a dat-o niciodată. Pentru efectuarea unor lucrări de arderi a resturilor vegetale fără întrunirea condiţiilor legale şi, respectiv, fără luarea măsurilor de evitare a propagării la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii şi alte vecinătăţi, care este contravenţie, sunt prevăzute alte amenzi, de la 1.000 la 2.500 lei. Acestea din urmă, doar, au fost sporadic aplicate, de către ISU Olt, dintr-un motiv simplu: câmpurile ard, autorii niciodată nu se depistează.

„Sunt foarte greu de identificat persoanele care fac asta.  Anul trecut s-a refăcut, în funcţie de analiza săptămânală a misiunilor, planul de control şi s-a mers strict pe zonele în care s-a observat un număr mare de evenimente. Au fost, practic, depistaţi la faţa locului“, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Olt, Alin Băsăşteanu, menţionând că vara trecută au fost aplicate amenzi în valoare totală de 5.000 lei.

Respectarea GAEC 5 şi GAEC 8, o poveste

Fermierii care ard miriştile încalcă nu doar legea naţională, ci şi recomandările UE şi normele de eco-condiţionalitate GAEC 5 şi GAEC 8 ( GAEC 5 -nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil; GAC 8 - nu este permisă arderea pajiştilor permanente). Teoretic, sunt pasibili de retragerea sprijinului pe suprafaţă pe care îl plăteşte APIA, pentru suprafeţele afectate. Practic, tot procedurile îi scapă, pentru că fermierul merge şi raportează responsabilului cu normele PSI de pe lângă primărie că pe terenul lui s-a produs un incendiu, primăria anunţă ISU, ISU transmite coordonatele GPS către APIA, iar de aici se face un control în teren.

Pentru că nu i se poate imputa fermierului situaţia (deşi în cele mai multe cazuri chiar ei procedează la ardere), nimeni nu plăteşte. „Declară că le-a luat foc miriştea, dar ei nu ştiu ce s-a întâmplat“, explică directorul adjunct al APIA Olt, Gheorghe Dumitrescu. Anul trecut au fost aproximativ 60 de raportări de acest fel, pentru o suprafaţă sub 100 de hectare, deşi arderile s-au întins pe mii de hectare.

Lupta pompierilor militari cu arderile necontrolate din câmp a început deja, pentru că şi recoltarea a început, adunându-se în evidenţe primele 20 de evenimente de acest tip.

CITIŢI ŞI:

Cât de proastă este practica incendierii voluntare a vegetaţiei: „Un centimetru de sol fertil se formează în 300-500 de ani“

citeste totul despre: