FOTO Cetatea dacică ridicată de la zero în judeţul Olt va arăta ca acum 2.000 de ani. În ce stadiu sunt lucrările bijuteriei arhitectonice de importanţă istorică
0
Conducerea Muzeului Câmpiei Boianului din oraşul Drăgăneşti-Olt se pregăteşte să reia lucrările la un proiect ambiţios unic în ţară, ce a atras atenţia tuturor în urmă cu doi ani când a devenit cunoscut: amenajarea unei cetăţi dacice de acum 2.000 de ani. Deşi iniţiatorul proiectului, Traian Zorzoliu, fost director al muzeului, a decedat în ianuarie, cei care au rămas în urma sa sunt decişi să-i continue proiectul.
Proiectul construirii unei cetăţi dacice de acum două milenii, iniţiat de profesorul Traian Zorzoliu de la Muzeul Câmpiei Boianului din oraşul Drăgăneşti-Olt în urmă cu doi ani, ar fi trebuit terminat în câteva luni, dar, din cauza problemelor financiare, totul s-a amânat de la o lună, la alta, şefii Consiliului Judeţean Olt - finanţatorul lucrării – “uitând” constant promisiunea făcută lui Zorzoliu de a-l ajuta constant.
La începutul acestui an, o altă problemă a intervenit în derularea proiectului, iniţiatorul acestuia decedând în luna ianuarie, după o luptă d mulţi ani cu o boală necruţătoare. Acest lucru a întârziat şi mai mult planul iniţial al finalizării cetăţii, cei care au rămas la Muzeul Câmpiei Boianului din Drăgăneşti reuşind abia în aceste zile să demareze acţiunea de recompunere a echipelor de muncitori ce vor relua lucrările.
Practic, lucrările sunt estimate a fi repornite de luna viitoare. Cât despre noul termen de finalizare, acest lucru este, cel puţin la acest moment, greu de precizat de către noii coordonatori ai proiectului.
“La momentul actual, stadiul lucrărilor a ajuns la 60%. În mare, cetatea propriu-zisă a prins un contur clar, se vede deja ce şi cum va fi la final, construcţiile din incintă fiind finalizate în mare parte, de lucru mai fiind la Templul Soarelui, cea mai importantă construcţie din cetate. Trebuie să fac precizarea că aceste construcţii au fost terminate doar la nivel de structură, de acum înainte urmând partea a doua, respectiv amenajarea la interior a tuturor celor peste 20 de aşezări dacice, fapt ce va necesita mult timp şi atenţie deoarece vom lucra în tehnica de acum 2.000 de ani cu pământ, paiantă etc. Chiar în aceste zile noi încercăm să realcătuim echipele de muncitori, am început să aducem pe şantier din materialele necesare continuării lucrărilor – căpriori, blană etc. Sperăm să terminăm întreg proiectul până la finele acestui an dacă toate lucrurile vor merge bine şi nu vom mai întâmpina piedici financiare sau de altă natură”, a declarat Mihaela Lală, coordonator al lucrărilor la cetatea dacică şi, deasemenea, restaurator la Muzeul Câmpiei Boianului din Drăgăneşti-Olt.
Steagul dacilor va flutura mândru
Peste toată situaţia prezentă mai puţin optimistă, la orizont a apărut şi o veste bună: Consiliul Judeţean Olt, cel care susţine financiar proiectul, a alocat deja 250.000 lei pentru continuarea lucrărilor. Diriguitorii de la Muzeul Câmpiei Boianului nu ştiu dacă suma va ajunge pentru finalizarea lucrărilor, dar speră că vor fi sprijiniţi până la capăt şi că nu vor mai exista sincopele din trecut. Proiectul este sprijinit integral cu fonduri de la Consiliul Judeţean Olt, costul total fiind estimat la aproape 1,2 miliarde lei vechi.
Lucrările au demarat în vara lui 2013 cu primele săpături, pentru ca cele 20 de aşezări dacice prevăzute de proiect să fie ridicate efectiv de la zero un an mai târziu. Totul este uimitor la acest proiect, însuşi dealul unde se lucrează la amenajarea cetăţii dacice fiind ridicat, la propriu, tot de la zero - prin mutarea şi transportarea a zeci de tone de pământ adus de la câteva sute de metri de la o hidrocentrală. Cetatea se va ridica la aproape 35 de metri deasupra solului, respectiv va avea înălţimea unui bloc cu opt etaje.
Obiectivul va reda întocmai structura şi modul de aşezare a interiorului unei dave dacice de acum 2.000 de ani de pe teritoriul ţării noastre din vremea dacilor. Ea va cuprinde, printre altele: un şanţ de apărare, un pod rabatabil, un zid de apărare cu parapeţi din lemn – zid înalt de doi metri, patru turnuri/foişoare de alarmă, o impresionantă poartă de intrare, un templu al soarelui, o casă a preotului, o casă a comandantului cetăţii, o casă de întâlnire a căpeteniilor etc. Zidul de apărare, numit „palisadă”, poate fi deja văzut la faţa locului, el fiind alcătuit din parapeţi din lemn ascuţiţi la capăt, cum se proceda la momentul respectiv la asemenea aşezări strategice. Materialul de construcţie folosit la amenajarea locuinţelor din incintă va fi unul tradiţional: lemn şi paiantă. Mobilierul din interiorul aşezărilor dacice va fi exlusiv din blană/scânduri – cioplită sau lucrată manual, cu desene şi aplicaţii pe piei de animale. Poarta de intrare, şi ea ridicată deja, va avea însemne specifice distinctive dacilor: un simbol al lui Burebista, dar şi un steag dacic de dimensiuni mari.
Vizitatorii vor avea parte de experienţe „tari”
În total, în incinta davei dacice de la Drăgăneşti au fost amenajate nu mai puţin de 20 de construcţii aidoma celor pe care obiectivul vrea să le reproducă, învelite cu şindrilă. Aceste construcţii, şi ele terminate la exterior – cu excepţia Templului Soarelui - au dimensiuni ce variază în funcţie de destinaţia lor, acestea având dimensiuni de aproape 6 mp., fiind alcătuite din 1-2 „camere”. Locuinţele dacilor sunt dispuse circular. În total, cetatea dacică ocupă o suprafaţă de aproape 120 metri pătraţi. Pentru stabilitate, zona deluroasă din preajma cetăţii va fi împădurită cu o specie de arboret folosită la menţinerea pavimentului pentru calea ferată. În imediata apropiere a davei va fi amenajată o parcare, dar şi spaţii de comercializare a suvenirurilor de tot felul.
şi să trăiască, astfel, o experienţă de neuitat, având la dispoziţie condiţiile de trai de acum două milenii: vor dormi pe paturi numite „laviţe”, iar în loc de saltele se vor odihni pe piei de animale şi diverse alte ţesături. Pentru ca experienţa vizitatorilor să fie cât mai apropiată de realitatea dacilor, cei ce vor închiria locuinţele vor avea posibilitatea să gătească mâncare la cuptorul din interior sau la vatra strămoşească, dar şi să îmbrace straiele acestora. Desigur, din decor nu vor lipsi armele dacilor: lăncii, săbiile încovoiate la vârf, coifuri, arcuri etc.
Lucrările de restaurare ale davei dacice de la Drăgăneşti-Olt respectă toate descoperirile arheologice privind aşezările dacice fortificate din Câmpia Română, tehnologia epocii (pământ, lemn, stuf), fiind adoptate soluţii tehnice moderne ascunse care oferă durabilitate fiecărei construcţii ce compune obiectivul, fără să ştirbească însă imaginea epocii în care au existat.
La final se doreşte respectarea promisiunii iniţiatorului acestui proiect unic, Traian Zorzoliu (foto-sus), care şi-a dorit ca cetatea să îndeplinească trei aspecte: să fie un „documentar” istoric în natură şi să prezinte o lecţie de istorie veritabilă, să aibă un caracter educativ şi, nu în ultimul rând, să fie şi o zonă de agrement.
Vă mai recomandăm pe aceeaşi temă:
FOTO-VIDEO Cetate dacică, reconstituită de la zero la Drăgăneşti-Olt
FOTO-VIDEO Sat vechi de 4.500 ani, reconstruit la Drăgăneşti-Olt
Se încarcă comentariile...
