VIDEO Vacanţă în România. Cetatea Sucidava de la Corabia, nestemata Oltului, inclusă în patrimoniul UNESCO
0
Cetatea romană Sucidava, aflată la cinci kilometri de oraşul Corabia din judeţul Olt, nu trebuie ratată de niciun iubitor de istorie. Importanţa sa a primit, anul acesta, o nouă confirmare prin anunţarea includerii sale în patrimoniul mondial UNESCO. „Adevărul“ vă prezintă, în cadrul campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, un colţ de rai din ţara noastră.
Ca să ajungi la cetate nu este deloc greu, aceasta fiind, practic, la o aruncătură de băţ de oraşul Corabia. Propriu-zis, cetatea romană Sucidava face parte din oraşul Corabia din anul 1968 ca şi cartier, după ce a fost absorbită de la fostul sat Celei. Anul acesta, cetatea a fost inclusă în domeniul public al judeţului Olt pentru ca autorităţile să aibă acces la fondurile europene în scopul reabilitării şi reamenjării acesteia dat fiind că UNESCO a anunţat, tot în acest an, faptul că va include cetatea romană de la sud de Dunăre în patrimoniul mondial al istoriei universale. Menţionarea Sucidavei pe „lista albă” UNESCO presupune o mai bună promovare a acestui obiectiv şi, automat, atragerea de turişti din lumea întreagă.
Revenind însă la cetatea Sucidava trebuie menţionat că aceasta este una dintre cele mai mari aşezări romano-bizantine de la nord de Dunăre. A fost un important centru economic şi militar al unui trib geto-dacic, respectiv “sucii”, de unde şi numele cetăţii. După cucerirea Daciei de către romani, pe teritoriul fostului sat Celei - în prezent cartier al oraşului Corabia, s-a construit un castru devenit important din punct de vedere economic şi contribuind, astfel, la dezvoltarea oraşului roman Sucidava. Împăratul Constantin cel Mare va construi aici, în secolul IV, din lemne şi pietre, un pod peste Dunăre, pod considerat, la vremea respectivă, unul dintre cele mai lungi din antichitate prin cei aproape 2,5 kilometri. La ora actuală, din acesta mai rezistă timpului doar un “picior”.
“Fântâna secretă” – perla cetăţii
Cetatea Sucidava se întinde pe o suprafaţă de circa 22 de hectare. După ce a fost distrusă de huni, castrul va fi refăcut de către împăratul bizantin Iustinian, între anii 527 şi 535. Cercetările arheologice atestă după anul 602 o populaţie daco-romană, apoi românească - menţionată în “Diploma Cavalerilor Ioaniţi” în anul 1247, când este atestat documentar satul Celei, care revine în istoria ţării la 1848 prin celebrul popă Radu Şapcă, cel care a sfinţit steagul Revoluţiei. Dealtfel, memoria acestuia este în continuare bine păstrată printr-un bust ridicat în imediata apropiere a cetăţii.
În prezent, cetatea este secţie integrantă a Muzeului Orăşenesc Corabia, având ca principal pol de atracţie “Fântâna Secretă”, considerată unicat prin modul de construcţie. Amenajată în secolul VI, ea este (re-)descoperită abia în anul 1958, cu prilejul cercetărilor pentru delimitarea zidurilor de incintă din partea de sus a cetăţii. Numele de “Fântâna secretă” se trage de la faptul că permitea aprovizionarea cu apă dintr-un izvor subteran aflat departe în afara zidurilor cetăţii – la 14 metri, ea fiind construită, cred istoricii, odată cu refacerea fortificaţiei din vremea împăratului Iustinian, şi a fost folosită pe toată durata existenţei sale. Este construită din cărămidă roşie, originală, care se păstrează şi azi în bolta restaurată, părţile laterale fiind şi ele cele originale. Ea a fost prevăzută cu guri de aerisire funcţionale şi azi deoarece mediul era unul închis la adâncimea maximă unde acesta ajunge: tunelul coboară în plan înclinat 26 metri - până la o adâncime de 18 metri.
Ca şi explicaţie a construirii sale merită menţionat că, în secolul VI d.Hr., aprovizionarea cu apă a militarilor din garnizoana Sucidavei şi a familiilor acestora (ce locuiau în cetate cu întreaga lor gospodărie) era mult mai dificilă decât în veacurile anterioare deoarece oraşul din vecinătate, cu fântânile sale, nu mai exista în acea vreme. Totodată, folosirea izvoarelor de la poalele platoului nu era posibilă atunci când revărsările Dunării le inundau, iar în timpul asediilor acestea erau controlate de duşmani. În plus, pe platoul cetăţii, mai înalt cu 19 metri decât nivelul luncii Dunării, nu se puteau săpa puţuri de adâncime din cauza straturilor de nisip şi pietriş ce se prăbuşeau în timpul forajului.
Astfel, prin intermediul tunelului fântânii lung de 26 de metri, locuitorii castrului se puteau aproviziona liniştiţi cu apă pe sub pământ fără ca duşmanii să ştie acest lucru. Chiar şi acum, cei ce străbat tunelul pot vedea pe pereţi - din loc în loc, pete negre provenind de la făcliile ce străjuiau drumul către izvor a celor care intrau în tunel. Dealtfel, după ce a fost redescoperită în anul 1958, fântâna şi tunelul aferent au rămas vreme de aproape zece ani în lucrări până când să poată fi redate circuitului turistic. În primii ani de la punerea în valoare, respectiv între 1968.1973m în fântână încă se mai intra doar cu lumânări, curentul electric fiind introdus ulterior.
În prezent a rămas un obicei ca, în ziua nunţii, mirii să vină aici să bea “apă vie” din acest izvor pentru o căsnicie plină de iubire. Din acest motiv, Fântâna Secretă este denumită de localnici şi “Izvorul iubirii”. Iar miturile nu se opresc aici: tot localnicii sunt convinşi că cei care vin să bea apă de aici, se întorc. Să mai spunem că apa este încă potabilă şi are o claritate atât de mare încât trebuie să tulburi apa pentru a-ţi da seama că aceasta există cu adevărat ?!
Basilica creştină şi camera termală
Străbătând perimetrul cetăţii este imposibil să nu te simţi copleşit de locul unde te afli. Văzând bucăţile prezervate din zidurile castrului nu poţi să nu îţi lasi imaginaţia să zboare şi să încerci să-ţi închipui cum arăta totul atunci când fortificaţie fremăta de viaţă.
În anul 1977 s-a făcut o nouă descoperire aici, fiind redusă la suprafaţă “Poarta Constantiniană”, ce provine din secolul IV şi care se află în partea de S-V a cetăţii, ea făcând legătura între Podul ridicat de împăratul Constantin cel Mare şi interiorul castrului. În mod uimitor, chiar şi astăzi se mai pot vedea la faţa locului urmele carelor romane ce traversau Dunărea pe pod, valea cetăţii peste un podeţ din lemn şi intrau, apoi, în cetate.
În incinta cetăţii pot fi văzute şi admirate rămăşiţele Basilicii creştine, cu ziduri groase de 65 cm. construite din piatră nefasonată legată cu mortar, care aveau iniţial o înălţime de 1,08 metri. În interiorul bazilicii, sub nivelul pardoselii, s-au găsit şase morminte, cu orientare V-E; dintre acestea, un mormânt al unui bărbat adult a fost amenajat cu un acoperiş rabatabil pentru a putea văzut de către vizitatori. Basilica de la Sucidava este cel mai vechi monument arhitectural de acest fel descoperit până în prezent în nordul Dunării.
Un alt aspect ce merită menţionat de oricine vizitează cetatea este “Hypocaust”-ul, camera termală (ce datează din secolele IV-V d.Hr.), din care acum a mai rămas doar temelia camerei de 11 metri lungime şi al său sistem de încălzire prin pardoseală, din care azi mai pot fi admirate doar rămăşiţele a 22 de stâlpi perfect aliniaţi. În spaţiul dintre podea şi baza stâlpilor (“pilae”, n.a.) circula aer cald provenind dintr-un captor aflat în exteriorul edificiului – în acest mod se realiza încălzirea acestei construcţii importante ce a fost, se crede, sediul comandantului cetăţii.
Multe alte obiecte originale descoperite în perimetrul cetăţii se află adăpostite în cadrul Muzeului de Arheologie şi Etnografie din Corabia, care nu trebuie defel ratat la o vizită a locului pentru a înţelege mai bine însemnătatea castrului.
Cum banii pot schimba totul
Dacă modul cum a fost prezervată până acum Cetatea Sucidava este, poate, unul discutabil, trebuie menţionat că situaţia se va schimba semnificativ în perioada imediat următoare. Castrul a fost trecut, în urmă cu doar câteva luni, în domeniul public al judeţului prin Hotărâre de Guvern, el având deja acest statut în cadrul oraşului Corabia. Menţionarea cetăţii într-un document normativ al Executivului a fost imperios necesară în vederea semnării unui proiect de finanţare de 3,5 milioane euro pentru reabilitarea sitului arheologic cu fonduri structurale. Proiectul presupune restaurarea şi reintegrarea în circuitul turistic a fostei capitale a tribului sucilor. Proiectul este finanţat 98 % din fonduri structurale europene, iar restul banilor de 2% vor veni de la bugetul local.
Mai precis, proiectul reamenajării Cetăţii Sucidava prevede reconstruirea zidurilor, refacerea traseelor prin cetate - cu plăcuţe explicative bilingve, construirea unei căi de acces de la cetate spre piciorul podului construit de Constantin cel Mare în anul 328. Totodată, clădirea cu Hypocaust-ul (camera termală) va fi acoperită cu pereţi din sticlă pentru a fi putea fi văzută mult mai uşor din exterior. Reabilitarea cetăţii va presupune şi construirea unui muzeu în apropierea acesteia, unde vizitatorii să poată vedea proiecţii cu etapele reconstituirii acesteia, dar şi obiectele de valoare descoperite. Prin acelaşi proiect urmează să se refacă şi drumul de acces de la Corabia până la Celei, cartierul oraşului unde se găseşte Complexul Arheologic Sucidava.
Sucidava, în patrimoniul mondial UNESCO
Dată fiind reuşita trecerii oficiale a cetăţii în domeniul public al judeţului şi, automat, posibilitatea accesării de fonduri europene, situl arheologic Sucidava va face parte, în curând, din patrimoniul mondial UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură). Cetatea romană din sudul judeţului va deveni, astfel, primul obiectiv din judeţul Olt inclus de UNESCO pe această listă şi cel de-al doilea din regiunea Oltenia, după Mănăstirea Horezu din judeţul Vâlcea.
În luna mai a.c., Consiliul Judeţean Olt, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Olt şi Muzeul de Arheologie şi Etnografie Corabia primeau din partea Institutului Naţional al Patrimoniului o adresă prin care li se solicita acceptul pentru introducerea cetăţii romane Sucidava pe lista UNESCO a României. În prezent, proiectul de resturare a Cetăţii Sucidava se află depus la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia şi se aşteaptă OK-ul pentru demararea procedurilor: organizarea licitaţiei şi, ulterior, demararea lucrărilor. Teoretic, lucrările ar trebui să dureze maximum doi ani şi se preconizează ca acestea să înceapă, cel mai probabil, în primăvara anului viitor.
La ora actuală, şantierul arheologic Sucidava funcţionează ca şantier-şcoală pentru studenţii Facultăţii de Litere şi Istorie din cadrul Universităţii din Craiova. Una dintre variantele pentru a ajunge la Sucidava este dinspre Craiova, traseul fiind: Craiova – Caracal – Corabia (E 70/DN 6 - 53 km, apoi DN 54 - pentru 44 de km, în total – cca. 97 km). O altă variantă, dinspre Bucureşti de astă dată, ar fi următoarea: Bucureşti – Alexandria – Turnu Măgurele – Corabia (E 70 până în Alexandria - 88 km, apoi DN 52 până în Turnu Măgurele – 35 km, şi, în final, DN 54 - pentru 32 km până la Corabia; în total – cca. 172 km).
În prezent, pe lista patrimoniului mondial UNESCO se află menţionate doar şapte monumente sau locuri istorice din România: Delta Dunării, aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighişoarei, bisericile de lemn din Maramureş şi fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei. Cetatea Sucidava este cel mai recent nume adăugat pe această listă exclusivistă.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
În acest sens mai puteţi citi:
Tu de ce mai iubeşti România? 125 de însemnări din primul jurnal de vacanţă scris de o ţară întreagă
Se încarcă comentariile...
