Ce ne strică cel mai adesea dinţii şi creşte riscul de cancer oral. Românii ajung la dentist când problemele sunt foarte grave

Ce ne strică cel mai adesea dinţii şi creşte riscul de cancer oral. Românii ajung la dentist când problemele sunt foarte grave

Românii ajung foarte rar la medicul stomatolog FOTO Shutterstock

Numărul medicilor dentişti raportat la totalul populaţiei situează România la coada clasamentului european. În plus, dieta românilor s-a modificat mult, în sens negativ, în ultimii ani. Ce spun specialiştii că ne împiedică să avem o bună sănătate orală.

Accesul la serviciile stomatologice în România este deosebit de greoi, pe de o parte din cauza serviciilor relativ scumpe, iar pe de alta, din cauza numărului de medici stomatologi.

Dacă în mediul urban găseşti destul de uşor un medic dentist, în mediul rural profesează puţin peste 10% din total, spun statisticile. În 2017, în România, conform statisticilor, erau 15.653 medici dentişti, dintre care doar 1.619 în sectorul public şi 15.653 în mediul privat, 86,9% fiind concentraţi în mediul urban.

Cum e foarte clar că serviciile stomatologice nu le sunt chiar accesibile românilor, ce  am putea face ar fi să ţinem cont de factorii de risc în relaţie cu sănătatea orală, iar sănătatea înseamnă nu doar „capacitatea de a vorbi, zâmbi, mirosi, gusta, atinge, mesteca, înghiţi şi de exprima o serie de emoţii prin intermediul expresiei faciale, cu încredere şi fără durere, discomfort sau boli cranio-faciale complexe“, conform definiţiei Federaţiei Dentare Internaţionale, cât mai ales absenţa afecţiunilor dentare şi a durerii faciale cronice, a cancerului orofaringian, a inflamaţiilor orale, afecţiunilor gingivale, cariilor dentare şi pierderii dinţilor şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală.

Dacă dintre factorii de risc, multipli, vârsta, sexul şi factorii ereditari nu îi putem modifica sau influenţa, o serie de alte ameninţări le putem preveni sau controla.

Cum influenţează alimentaţia sănătatea orală

În analiza realizată de specialiştii direcţiei de Sănătate Publică Olt, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale, aceştia explică modul cum dieta este responsabilă de problemele orale pe care le putem întâmpina.

„Studiile care au investigat relaţia dintre afecţiunile orale şi dietă au arătat că un deficit de vitamine şi minerale în faza anterioară concepţiei afectează dezvoltarea embrionului, influenţând organogeneza dentară, creşterea maxilarului şi dezvoltarea craniului / feţei. O cantitate insuficientă de proteine poate duce la: atrofia papilelor linguale, degenerare congenitală, modificarea dentinogenezei, dezvoltarea modificată a maxilarului, malocluzie, hipoplazia liniară a smalţului. Un aport insuficient de lipide poate duce la: patologii inflamatorii şi degenerative, inflamaţia parotidei, degenerarea parenchimului glandular, modificarea trofismului mucoasei. De asemenea, o cantitate insuficientă de carbohidraţi poate influenţa organogeneza şi conduce la apariţia cariilor şi a bolii parodontale“, atrag atenţia specialiştii.

Zaharurile, atât de iubite pentru gust, sunt şi acestea un rău deloc necesar.  „Consumul excesiv de zahăr din gustări, alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc important pentru afecţiunile orale. Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr, cum ar fi băuturile carbogazoase, sucurile de fructe, băuturi sub formă de praf îndulcit şi băuturi energizante“, mai spun specialiştii, indicând şi la ce cantităţi ar trebui să ne limităm consumul zilnic: la mai puţin de 10% (sau 50 g = aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5% (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru beneficii suplimentare pentru sănătate şi pentru a minimiza riscul apariţiei cariilor dentare.

Tutunul, risc de cancer oral

În afara faptului că fumătorii se confruntă cu o colorare nedorită a smalţului dinţilor, riscă de asemenea afecţiuni mult mai grave. „Consumul de tutun expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor gingivale şi a cancerului oral. Un efect asemănător îl prezintă şi ţigările electronice. De asemenea, fumatul este cauza respiraţiei urât mirositoare, pierderii premature a dinţilor, colorării dinţilor, modificării gustului sau mirosului“, atrag atenţia specialiştii.

Alcoolul favorizează cariile, dar şi cancerul

Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de zahăr din băuturile alcoolice. „Alături de tutun, consumul excesiv de alcool poate creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale“, spun medicii dentişti.

(Ne)Spălatul pe dinţi

Igiena orală deficitară îşi are, şi aceasta, rolul ei, uneori determinant, în creşterea riscurilor de afecţiuni orale. Poate duce la acumularea de bacterii formatoare de placă dentară. „Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la reducerea bacteriilor - prevenind, prin urmare, formarea plăcii. Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau tratamentului afecţiunilor orale. Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă asigură că probleme cum ar fi cariile dentare, gingivita şi parodontoza sunt detectate şi tratate cât mai curând“, mai spun medicii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: