Ce fac tinerii şi copiii satelor din Olt pentru a feri gospodăriile de rele. Petrecerile de pomină care au loc la sfârşitul procesiunilor tradiţionale
0
Deşi nu la amploarea de odinioară, în zeci de sate din Olt localnicii participă de Bobotează şi de Sfântul Ion la obiceiuri păstrate din tată-n fiu. Mai toate se termină cu petreceri de pomină.
Vacanţa prelungită în acest an le aduce copiilor de la sat, dar şi celor de la oraş veniţi la bunici, bucuria de a participa la Iordănit, un obicei străvechi păstrat în satele din Olt. În dimineaţa zilei de Sfântul Ion, în sudul judeţului, copiii pornesc cu găletuşele cu apă, în care au pus şi apă sfinţită de Bobotează, pe uliţele satelor şi „botează“ sătenii şi orătăniile de prin ogrăzi. Această menire le revine lor, copiilor cu suflete curate.
În noaptea dintre Bobotează şi Sfântul Ion flăcăii satului au „iordănit“ la rândul lor, sătenii care poartă numele de Ion/Ioana şi derivate ale acestora fiind în special în vizorul colindătorilor. În anumite localităţi din judeţ „iordănitul“ se practică, de altfel, pe tot parcursul zilei, astfel că străinii de zonă ar trebui să ştie că vor fi opriţi, din loc în loc, de cete de colindători şi stropiţi cu apă sfinţită, celor care astfel li se urează viaţă lungă şi un an ferit de rele revenindu-le obligaţia de a-i răsplăti pe colindători.
Iordănitul în cimitir, la Brastavăţu
De la o localitate la alta apar şi elemente specifice. Astfel, la Brastavăţu, într-o localitate din sudul judeţului Olt, se merge cu Iordănitu’ inclusiv în cimitir, unde cei care s-au stins, şi care purtau numele de Ion/Ioana, vor fi pomeniţi de colindători.
„Un fapt inedit în cadrul acestui obicei este acela în care cete de colindători vin în cimitir, acolo unde, aproape dinainte de a se lumina, femeile - mai în vârstă sau mai tinere – vin să aprindă lumânări la mormintele celor dispăruţi şi care în această zi ar fi trebuit să petreacă, sărbătorind numele Sfântului Ion. Cetele colindă pe la mormintele celor care au purtat numele de Ion sau Ioana, iar acolo unde găsesc femeile venite la mormintele celor plecaţi din această lume primesc daruri constând în fructe, pâine, cozonac, vin sau chiar şi bani“, descrie obiceiul care încă se păstrează la Brastavăţu consilierul cultural din cadrul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Patrimoniului Cultural Olt, Valeru Ciurea.
Iordănitul în cimitir, la Brastavăţu FOTO: Valeru Ciurea
Consilierul merge, de altfel, an de an prin sate şi imortalizează, cu ajutorul camerelor foto şi video, obiceiurile care încă se mai păstrează. Rezultatul acestor incursiuni în lumea satului oltean îl puteţi, de altfel, vedea pe www.traditiioltene.ro, site-ul oficial al instituţiei.
Păzitul fântânilor, o încercare grea pentru flăcăi
Tot în sudului judeţului, flăcăii şi bărbaţii satului au avut o noapte grea, fântânile publice fiind, în această noapte, păzite de forţele nevăzute care altfel ar fi putut „spurca“ apa.
„Legenda spune că Sfântul Ioan Botezătorul, în drumul lui spre Iordan, arunca cenuşă în fiecare fântână pe care o găsea nepăzită, pedepsindu-i astfel pe oameni pentru nepăsarea lor. În noaptea de şase spre şapte ianuarie, în sudul judeţului Olt, în special în zona Izbiceni, au loc două obiceiuri care vin dintr-un trecut necunoscut: Păzitul fântânilor şi Iordănitul.
La Păzitul Fântânilor se incinge distracţia FOTO: Valeru Ciurea
Locuitorii din Izbiceni, judeţul Olt, dar şi din alte localităţi de pe malul stâng al Oltului, respectă de zeci de ani tradiţia de a-şi păzi fântânile în noaptea dinspre Bobotează spre Sfântul Ion, pentru ca apa să nu le fie spurcată cu cenuşă, cu paie sau bălegar. Urmele obiceiului se pierd în poveştile bunicilor, dar tradiţia e continuată de sătenii din Izbiceni, Olt“, a precizat consilierul Valeru Ciurea.
Deşi astăzi arar se mai găseşte câte-un sătean mai şugubăţ să-i facă de râs pe flăcăii care se dau la petrecere şi uită de păzit, aruncând paie în fântâna păzită, obiceiul reuşeşte să strângă zeci de bărbaţi, care în această noapte încing grătarele şi stropesc bucatele cu vinul bun. Cei mai tineri părăsesc noaptea adunarea şi pornesc prin sat cu Iordănitul.
Tinerii care au Iordănit petrec, apoi, pe tot parcursul zilei, din banii strânşi plătind lăutari şi continuând voia bună.
Botezul Cailor, obiceiul care renaşte în tot mai multe localităţi
Deşi mult mai puţini decât odinioară, sătenii care se mândresc şi astăzi cu animalele din grajd au ocazia, o dată pe an, să-şi etaleze caii în faţa miilor de oameni veniţi la Botezul Cailor. Acest obicei foarte vechi, la care s-a renunţat în anii comunismului, a renăscut în câteva localităţi şi se practică în ziua de Bobotează.
În localitatea Slătioara, unde obiceiul s-a reluat încă din primii ani de după 1989, sâmbătă, 6 ianuarie, înregistrându-se ediţia a XXV-a, s-au strâns în acest an mii de participanţi. Mulţi au venit doar să admire caii aduşi de stăpânii lor de peste tot din judeţ, dar şi din alte judeţe, în timp ce pentru proprietari să câştige competiţia care se lansează an de an în această zi a devenit un scop. Peste 40 de proprietari de cai, înscrişi la secţiunile „Frumuseţe“ şi „Tracţiune“, pe cele două categorii – gazde şi oaspeţi, s-au înfruntat şi în acest an la Slătioara. Vremea primăvăratică i-a ţinut pe participanţi până după-amiază pe izlazul din comună, unde concursul efectiv a fost urmat de petrecerea cu mici, bere şi vin fiert.
Botezul Cailor la Slătioara, 6 ianuarie 2018 FOTO Valeru Ciurea
Botezul Cailor sau, în alte localităţi, Încuratul Cailor se organizează, în ultimii ani, şi în alte sate din Olt, în acest an fiind anunţate astfel de evenimente şi în Ghimpeţeni, Nicolae Titulescu şi Vâlcele.
CITIŢI ŞI:
Se încarcă comentariile...
