Cât de riscantă este întoarcerea la şcoală. Explicaţiile unui pediatru despre  transmiterea virusului între copii

Teama cea mai mare a părinţilor, anume aceea că cei mici s-ar putea infecta la şcoală, nu are suport în realitate dacă se respectă regulile de siguranţă recomandate de epidemiologi. Riscul de infectare între copii este, în acest caz, minim, spune un medic pediatru.

Cei mai mulţi părinţi se tem că începutul şcolii ar putea însemna şi începutul problemelor de sănătate pentru copii. Mai mult, s-a dezbătut mult pe tema faptului că cei mici ar putea deveni un vector de transmisie pentru persoanele adulte şi vulnerabile din familie.

Medicul de familie pediatru Viorel Dumitrescu spune însă că dacă se respectă cele trei reguli de bază – igiena mâinilor, purtarea măştii şi distanţarea fizică – riscul aproape că nu va exista.

„Transmiterea între copii este aproape nulă, pentru că ei nu expectorează şi nu au posibilitatea să transmită o cantitate foarte mare de virus, aşa că măsurile de igienă, respectarea distanţei între copii şi spălatul mâinilor, purtarea măştii, reduc peste 90% posibilitatea infectării între copii. Persoanele care pot transmite cel mai frecvent în această situaţie boala ar fi profesorii, îngrijitorii, personalul de întreţinere. Noi ne ferim de copii. Profesorii vor putea transmite. Este foarte clar, copiii transmit foarte greu boala. Ca să transmiţi boala trebuie să ai un strănut puternic, să ai secreţii masive. Copilul nu are“, spune medicul, amintind că, spre exemplu, s-a dovedit că micuţii nu pot transmite tuberculoza.

„Copiii nu transmit TBC, spre exemplu. Copiii nu transmit TBC. Pentru că ei nu pot să expectoreze. Ca să transmiţi, de exemplu, TBC, trebuie să expectorezi la distanţă, să cadă pe lucruri, să pui tu mâna acolo şi să duci mâna la gură. Copiii nu transmit o cantitate atât de mare ca să devină infectantă, cei care pot să transmită sunt profesorii şi personalul din jur. Cancelaria este un pericol mai mare. Acolo se bea o cafea, se mai fumează o ţigară, se stă la o şuetă, se mai ceartă. Un profesor care vorbeşte fără mască este total periculos. Şi pentru copii şi pentru ei“, spune medicul, care menţionează că, în schimb, scurtarea orelor ar fi benefică, pentru că un copil mic nu poate sta mai mult de 3 ore cu masca.

„Într-adevăr, scurtarea orelor ar fi, consider eu, un aspect benefic, pentru că nu vor putea copiii, mai ales copiii mici, să poarte masca mai mult de 3 ore, deşi s-a dovedit că purtatul măştii nu afectează oximetria sangvină, mă refer la măştile de bună calitate“, a mai menţionat medicul.

La ce semne să fim atenţi

Apropierea sezonului virozelor va da, în schimb, mari bătăi de cap, atât părinţilor, cât şi profesorilor şi medicilor, pentru că va fi greu de stabilit dacă simptomele unei răceli indică sau nu infecţia cu SARS-CoV-2. „Foarte importantă este grija pe care o acordă părinţii  în cazul în care constată alte simptome decât ceea ce sunt ei obişnuiţi să vadă. Adică, la copiii mici: febră, vărsături, apatie, tuse, respiraţie grea – în această situaţie să nu ducă copiii în colectivităţi şi să apeleze la medicul de familie telefonic, iar dacă simptomele se agravează, vor apela la 112. În cazul în care există contact cu o persoană bolnavă de COVID se vor aştepta două săptămâni de la data contactului, după care copilul va putea fi dus în colectivitate. Se anunţă medicul de familie, care are obligaţia să transmită la DSP existenţa acestei situaţii“, ne indică medicul, menţionând că vom considera contact direct situaţia în care copilul a stat mai mult de un sfert de oră aproape de o persoană infectată sau dacă a fost luat în braţe, sărutat etc. de către persoana pozitivă. Contactul indirect se consideră situaţia în care a stat alături de persoane care au venit la rândul lor în contact direct cu o persoană infectată şi care se află la rândul lor în izolare.

Cât despre simptomele specifice, „din păcate, este foarte greu să facem o diferenţiere între cele două în faza de debut. Nici medicii specialişti infecţionişti nu ne pot preciza dacă o viroză (guturai, gripă) poate semnifica debutul unei infectări cu COVID. Singura posibilitate este efectuarea testelor PCR  care ne vor arăta dacă persoane este sau nu este infectată. Pentru persoanele care au suferit de COVID sau suspectează că au suferit de COVID se pot efectua şi testele imunologice“, a mai spus medicul.

„Chiar am discutat şi cu  persoane care lucrează şi în străinătate. Simptomele sunt atipice, poate debuta cu dureri abdominale la copiii care pot spune, de la 2-3 ani, o agitaţie la sugari, în general, cu febră şi cu modificarea tranzitului intestinal – vărsături şi scaune diareice, urmate de simptome respiratorii. În general simptomele se remit rapid la aceşti copii, la sugari, fără să avem aparent o certitudine a infecţiei cu COVID“, a mai precizat medicul.

Creşterea imunităţii în faţa virusurilor ar trebui să fie, de fapt, preocuparea părinţilor. O putem face asigurându-le o alimentaţie echilibrată, ne sfătuieşte medicul. Avem la îndemână legumele şi fructele de sezon.

„O alimentaţie sănătoasă a copiilor le creşte rezistenţa la infecţia cu SARS-CoV-2. Proteine, nu foarte multe dulciuri, legume şi fructe: struguri, că este sezonul strugurilor, piersici, produse de sezon, autohtone. Grijă mare să nu fie stropite. Atenţie mare la vânzători, care pot fi şi ei transmiţători de boală, dacă sunt fără mască, fără mănuşi. Sesizaţi tot timpul persoanele care umblă fără mască în spaţii închise. Şi nu duceţi copiii în supermarketuri. Îi expunem inutil“, a conchis medicul.

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Alexandru Rafila, despre revenirea elevilor la ore în condiţii de siguranţă: Nu ar trebui să începem experimentarea cu ei în şcoli

INTERVIU Constantin-Şerban Iosifescu, preşedinte ARACIP: „Scenariul învăţământului hibrid ar putea fi luat în calcul cu caracter permanent“