Care sunt cele mai periculoase E-uri întâlnite în magazinele din România. Cât rău ne poate face Aspartamul şi în ce băuturi îl găsim

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Substanţele chimice folosite în prepararea alimentelor, numite aditivi alimentari sau ”E”-uri, au devenit omniprezente. În ciuda faptului că toată lumea a auzit de aceste substanţe chimice şi că ele nu sunt indicate pentru consum, foarte puţini dintre noi ţinem cont de avertizările specialiştilor.

Aditivii alimentari nu sunt consumaţi direct ca şi alimente de către organism, ci se regăsesc, în diferite cantităţi, într-o gamă mare de produse alimentare. Consumate în mod repetat, produsele ce conţin ”E”-uri ajungă să ne otrăvească corpul, dar şi mintea. Principalul lor efect este că acţionează ca şi un drog: asigură satisfacţie pe moment, dar, la scurt după trecerea efectului, mintea şi corpul cer o nouă doză de ”drog”.

Sigur toată lumea s-a întrebat cel puţin o dată ce înseamnă litera ”E” semnată să reprezinte aditivii alimentari mai sus-menţionaţi. Specialiştii spun că litera simbolizează faptul că aceste substanţe au fost testate minimum şase ani în spaţiul UE, dar că acest lucru nu înseamnă că sunt benefice pentru organism. Magazinele din ţara noastră au ajuns să fie pline, la acest moment, cu alimente din care aditivii alimentar sunt, practic, nelipsiţi. Tania Trăistaru, inspector în cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Olt, afirmă că toate substanţele aditive folosite în ţara noastră sunt cuprinse în Regulamentul nr. 1.333/2008.

”Acest Regulament al E-urilor armonizează utilizarea aditivilor în alimente în întreaga Comunitate Europeană, acoperind toată gama de aplicaţii – de la coloranţi care se folosesc pentru marcarea cărnii sau pentru decojirea cojilor de ouă, până la folosirea aditivilor în alţi aditivi alimentari sau în enzime. Legislaţia prevede în mod clar informarea consumatorilor cât mai completă privind E-urile folosite în fabricarea oricărui produs de pe piaţă aflat la vânzare: identitatea substanţei respective, proprietăţile sale, durabilitate, alergeni, condiţii de depozitare şi cale caracteristici”, afirmă Tania Trăistaru, inspector CJPC Olt.

Unul dintre cele mai utilizate E-uri în ţara noastră este Glutamatul de sodiu sau Glutamat monosodic, numit oficial ”E-621”. Despre acest aditiv se afirmă că este cancerigen, degradează neuronii, dă dependenţă, produce obezitate. Cele mai întâlnite efecte ale glutamatului de sodiu sunt: durerile de cap, amorţirea membrelor, înroşirea feţei, constricţiile musculare, agravarea astmului şi oboseala. E-621, numit şi ”sarea chinezească”, se găseşte în: sos de soia, mezeluri (cârnaţi, salam, parizer), condimente - cunoscutele „cuburi magice”, supe instant la plic, brânzeturi, legume în conservă, bulion, aromă ”naturală” de pui, sosuri, chipsuri, pufuleţi etc. Grav este că acest aditiv este ascuns pe etichetele produselor sub nume precum: hidrolizat, extract de drojdie, proteină vegetală hidrolizată, bulion, aromă de fum, gelatină, potenţator de gust, cazeinat de sodiu, sirop de orez sau orez brun, cazeină, autolizad, proteină texturată.

image

”Colorantul roşu” (Amarant), oficial ”E-123”,  este şi el cancerigen, fiind interzis în SUA şi Rusia, dar permis în România, unde se găseşte în: lichioruri, icre, jeleuri, brânză topită, vinurile de masă (roşii - slabe). Poate produce cancer, moarte fetala, agravează astmul, poate produce si malformatii congenitale, moarte fetala si sterilitate, provoacă eczeme, hiperactivitate şi reacţii alergice în cazul persoanelor sensibile la aspirină, nu este indicat în alimentaţia copiilor deoarece provoacă hiperactivitate şi diminuează puterea de concentrare a acestora. Acest adititiv nu trebuie confundat cu planta cu acelaşi nume, ce produce seminţe bogate în proteine şi minerale, folosite în diferite ţări ca înlocuitor al cerealelor.

Un colorant galben E-110 este şi el des întâlnit deoarece se găseşte în multe produse extrem de căutate: băuturile răcoritoare de culoare galbenă (portocale), îngheţată, multe alte dulciuri de culoare galben-portocalie (budinci, prăjituri ş.a.), gem de caise/piersici, marţipan, marmeladă de citrice, supe instant, margarină, creme pentru prăjituri şi torturi, băuturi energizante, pesmet, supe instant cu tăieţei. Acest aditiv poate produce astm, disfuncţii ale percepţiei gustului, distrugeri cromozomiale, spasme vasculare, blocarea enzimelor digestive, tumori renale.

image

Tot în sucuri găsim şi E-951, adică cunoscutul Aspartam, un îndulcitor folosit la sucurile ”fără zahăr”; este cancerigen şi se pare că stă la baza a câteva zeci de boli grave. De asemenea, tot la noi în ţară, unele băuturi răcoritoare conţin E-211, acid benzoic, interzis în SUA; poate provoca cancer. Aspartamul poate afecta rinichii, sistemul digestiv, vasele de sânge, ficatul, pancreasul şi sistemul nervos central. Ca şi reacţii adverse pot apărea: dureri de cap, ameţeală, spasm muscular, depresie, oboseală, irascibilitate, probleme de vedere, pierderi de memorie, dureri ale articulaţiilor, respiraţie greoaie. În funcţie de organismul persoanei care consumă aspartam regulat, simptomele pot apărea imediat sau după consumul îndelungat de E-951. Aspartamul se găseşte în peste 6.000 de produse alimentare, cum ar fi: băuturi dietetice, bomboane mentolate fără zahăr, gumă de mestecat fără zahăr, gelatină, suplimente vitaminice masticabile, iaurt dietetic, ceaiuri instant, cafea instant, gem, marmeladă, dulceaţă, ciocolată caldă, medicamente, suplimentele alimentare, tabletele de multivitamine.

image

Conservele şi preparatele din carne conţin E-213, numit Benzoat de calciu, care provoacă migrene, este cancerigen şi agravează astmul. Conservanţii E-220 şi E-228, numiţi şi sulfiţi, se găsesc în bere, vin, oţet din vin, fructe confiate, cartofi deshidrataţi, prăjituri şi carne de hamburgeri.

image

Acidul citric sau E-330 este şi el foarte prezent în magazinele din ţara noastră. Este unul dintre cei mai folosiţi aditivi alimentari şi trebuie făcută precizarea că, deşi se găseşte în cantitate mare în citrice, el nu trebuie confundat cu acidul citric din alimente. Acest aditiv nu este obţinut din citrice, ci este sintetizat de diferite specii de fungi din zaharuri, amestecul obţinut fiind apoi filtrat şi tratat cu hidroxid de calciu şi acid sulfuric. Ca şi efecte adverse se numără: distrugerea smalţului dentar, favorizează apariţia cariilor dentare, iritară mucoasele, produce vomă, balonare, greaţă, diaree şi crampe abdominale. Nu este recomandat în alimentaţia copiilor, iar cei care suferă de afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree, trebuie să-l ocoloească neapărat. Acest aditiv alimentar E-330 se întâlneşte în aproape toate băuturile produse de industria alimentară - sucuri, dulciuri, produse lactate, biscuiţi, prăjituri, peşte congelat, fructe de mare, îngheţată, vin, dulceaţa, gem, fructe sau legume conservate, jeleuri, sosuri, maioneză, produse de patiserie şi în bere cu diferite arome.

Acestea sunt doar câteva dintre E-urile cel mai întâlnite în magazinele din ţara noastră. Specialiştii OPC Olt spun că fiecare dintre noi se poate feri de consumul de aditivi şi de efectele sale dacă suntem atenţi: ”Suntem conştienţi cu toţii că E-urile au invadat şi piaţa din ţara noastră, era inevitabil. Ne putem feri însă de aceste substanţe dacă ne luăm câteva măsuri elementare de precauţie: să consumăm rar dulciuri puternic colorate şi băuturi cu arome / îndulcitori, să consumăm mezeluri ocazional, să ne ferim de alimentele cu liste lungi de ingrediente şi, pe cât posibil, să căutăm mai mult fructe proaspete şi nu pe cele sub formă de compoturi, gemuri, dulceţuri etc“, a precizat Tania Trăistaru, inspector OPC Olt. 

Vă mai recomandăm:

Cât de periculoasă este artroza. De ce boala este numită “ruşinea terapeuticii”

Senzaţia care ne distruge alimentaţia. Tratamentul banal împotriva arsurii stomacale: paharul cu apă face minuni

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite