Cancerele omoară mai repede în România decât în alte ţări UE. Cum explică specialiştii această diferenţă

Cancerele omoară mai repede în România decât în alte ţări UE. Cum explică specialiştii această diferenţă

FOTO Arhivă Adevărul

Cele mai comune forme de cancer, dar care dau şi cea mai mare rată a mortalităţii, îi ucid pe români mult mai repede decât pe pacienţii din alte ţări europene. Lipsa educaţiei şi insuficienta dezvoltare a sistemului sanitar duc la morţi premature, adică la zeci de mii de ani de viaţă „furaţi“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Incidenţa cancerelor în România este cea mai mare din EU pentru anumite forme, iar rata de supravieţuire la 5 ani, printre cele mai mici, pentru că boala se depistează târziu, când tratamentele nu mai au efect. Deşi diagnosticul vine la vârste medii şi înaintate, boala debutează mult mai devreme şi ar putea fi depistată prin investigaţiile medicale preventive pe care românii, din păcate, nu le fac.

Rezultatele slabe sunt date de diagnosticul tardiv şi de ineficienţa în tratament, spun specialiştii Ministerului Sănătăţii, conform unei analize întocmite de CRSP Bucureşti, Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate şi Institutul Naţional de Sănătate Publică, postată pe site-ul oficial al DSP Olt. Lipsa unui screening sistematic pentru această boală este unul dintre factorii care duc la cifrele îngrijorătoare.

Câte femei se testează în România

„În 2014, doar un sfert dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 20 şi 69 de ani au declarat că au efectuat screeningul (comparativ cu media UE de 66%). Doar 6% dintre femeile din România cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani au raportat că au efectuat un screening pentru cancerul de sân în aceeaşi perioadă (media UE: 60%) şi doar 5% dintre cele cu vârsta cuprinsă între 50 şi 74 de ani făcuseră testul pentru cancer colorectal (media UE: 47%)“, spun specialiştii. Deşi datele sunt îngrijorătoare, adevărul este că bărbaţii sunt şi mai mult afectaţi de cancer. În cazul lor, cancerul pulmonar este pe primul loc, urmat de cancerul colorectal şi cel de prostată.

Pe de altă parte, europenii sunt mai mult afectaţi decât restul populaţiei globului, astfel că deşi Europa concentrează 9% din populaţia mondială, când vine vorba de îmbolnăvirea prin cancer, 25% dintre pacienţii afectaţi sunt de pe bătrânul continent, arată cifrele.

Bărbaţii, mai afectaţi de cancere decât femeile

Datele mai arată că incidenţa cancerelor este mai mare în rândul bărbaţilor, cancerul pulmonar afectându-i cel mai mult (25% din totalul deceselor cauzate de cancer) şi reprezentând a doua cea mai frecventă cauză de deces şi în rândul femeilor (după cancerul de sân).

„În 2018, au fost estimate în Europa 3,91 milioane cazuri noi de cancer, excluzând cancerul de piele nonmelanoma, şi 1,93 milioane decese cauzate de această boală. Cele mai frecvente tipuri de cancer au fost cancerul de sân la femei (523. 000 de cazuri), urmate de cancerul colorectal (500. 000), pulmonar (470. 000) şi cancer de prostată (450. 000). Aceste patru tipuri de cancer reprezintă jumătate din povara totală a cancerului în Europa. Cele mai frecvente decese au fost cauzate de cancerul pulmonar (388. 000 de decese), colorectal (243. 000), sân (138 000) şi cancer pancreatic (128 000). La nivelul UE-28, numărul estimat de noi cazuri de cancer a fost de aproximativ 1,6 milioane la bărbaţi şi 1,4 milioane la femei, numărul deceselor generat de boala fiind de 790 000 în rândul bărbaţilor şi 620 000 în rândul femeilor“, spun studiile citate de specialiştii MS. 

Prevalenţa mai ridicată în rândul bărbaţilor poate fi explicată prin factorii de risc - stil de viaţă (fumat, consum de alcool, etc), precum şi prin disponibilitatea sau utilizarea mai limitată a programelor de screening pentru cancerele care afectează bărbaţii, ceea ce duce la scăderea ratelor de supravieţuire după diagnostic.

Suntem „campioni“ la cancerul de col uterin

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în privinţa incidenţei cancerului de col uterin şi a mortalităţii induse de această maladie. În 2018, ţara noastră înregistra 31,5 cazuri noi/100.000 femei, rata mortalităţii fiind de 14,2 decese/100.000, după noi venind Bulgaria şi Letonia.

„Rata era de 20 ori mai ridicată decât a Islandei, ţara cu cele mai puţine decese (0,7 la suta de mii) şi de 4 ori mai mare faţă de media UE (3,5 la suta de mii). Incidenţele CCU standardizate la nivel Euro OMS ar fi fost, în ordine descrescătoare: România – 31,51 cazuri noi/100 000 femei, Bulgaria – 27,41, Letonia – 25,01, faţă de cea mai mică din Malta – 4,21/100 000. Mortalitatea plasează din păcate România iarăşi pe primul loc: 11,94 decese/100 000 femei, urmată de R. Moldova – 8,48, Lituania – 8,29 şi Serbia – 8,15”, se menţionează în analiza specialiştilor români.

Fumatul, cel mai important factor de risc

În UE, spun specialiştii, principala cauză favorizantă a cancerului este fumatul. Excesul de greutate sau obezitatea, alimentaţia nesănătoasă, lipsa activităţii fizice, precum şi consumul de alcool se adaugă şi completează tabloul  unui stil de viaţă nesănătos care duce inclusiv la dezvoltarea unor forme de cancer.  Expunerea la soare sau la alte surse de radiaţii (de exemplu, cele provenind de la radon), precum şi expunerea la agenţi cancerigeni la locul de muncă şi la anumite infecţii, reprezintă, de asemenea, factori importanţi pentru apariţia cancerului.

Cum va evolua numărul de îmbolnăviri prin cancer în următorii ani

Cele mai frecvente tipuri de cancer sunt cancerul pulmonar, cancerul de sân la femei şi cancerul colorectal. Screening-ul ecografic şi analizele specifice de sânge au crescut de asemenea rata incidenţei cancerului de prostată, precum şi a cancerului tiroidian. În privinţa deceselor, pe primul loc se află cancerul pulmonar, urmat de cancerul colorectal, de stomac şi hepatic. Cancerul de sân are un prognostic mai bun şi o rată mai mare de supravieţuire în ţările dezvoltate, nu este însă şi cazul României. 

„Judeţul cu cea mai mică rată a incidenţei cancerelor în 2018 a fost Ilfov (77,2 la suta de mii de locuitori), urmat de Bucureşti (176,0) şi Caraş-Severin (187). Rata cea mai mare a incidenţei a fost înregistrată în judeţul Hunedoara (662,2), urmat de Bihor (472,5), Brăila (443,7) şi Dolj (417,7). În 26 judeţe rata incidenţei a fost peste media pe România (317,3 la suta de mii de locuitori), iar în 16 judeţe valorile au fost sub medie. (…) Cele mai multe cazuri noi de cancer raportate de cabinetele de oncologie în anul 2018 pe total ţară, au fost în regiunea Vest cu valoarea 386,6, urmată de regiunea Nord-Vest, cu 374,3 în timp ce regiunea Bucureşti-Ilfov cu 155,5 şi regiunea Centru, cu 287,4, au înregistrat cele mai puţine cazuri noi de cancer“, se mai menţionează în analiza citată.

Numărul cazurilor noi de cancer depistate în cabinetele de oncologie în perioada 2009-2018 a crescut de la 60. 693 (2009) la 61. 780 (2018), incidenţa cazurilor de cancer în aceeaşi perioadă variind între 298,0 la suta de mii de locuitori şi 317,3 la suta de mii de locuitori. „Prognoza privind incidenţa până în anul 2025 arată tendinţa de creştere continuă a cazurilor noi de cancer, ajungând în anul 2025 la valoarea de 337,0 la suta de mii de locuitori, ceea ce impune o mai mare atenţie acordată prevenţiei acestei boli prin screening-uri, unde este posibil, pentru a determina o reducere a costurilor şi a mortalităţii prin această boală“, mai spun specialiştii.

Ce tip de cancer poţi face, în funcţie de statutul socio-economic

Studiile europene, analizate de specialiştii români, s-au concentrat şi pe identificarea factorilor de risc în funcţie de nivelul de trai al populaţiei, iar constatările sunt cel puţin interesante.

„Sinteza calitativă a fost efectuată pe 91 de studii în limbă engleză, publicate între 2000 şi 2019 în Europa, care s-au concentrat pe adulţi şi s-au bazat pe date din registrul cancerului având ca scop estimări ale riscului relativ (RR). Adulţii cu statut SES scăzut au risc crescut al cancerului de plămâni, cap, gât, stomac şi col uterin. În schimb cei cu SES ridicat au un risc crescut de cancer de tiroidă, sân, prostată şi piele. Tumorile la nivelul sistemului nervos central şi neoplasmele hematologice nu sunt asociate cu SES. Diferenţa pozitivă a cancerului testicular s-a redus, în timp ce cancerul colorectal arată un model variat în diferite ţări“, mai relevă analiza specialiştilor români pe baza studiilor internaţionale parcurse.

Ce ne este la îndemână pentru a preveni diagnosticul tardiv

Dacă toate cele de mai sus pot părea cifre mai mult sau mai puţin uşor de inţeles, pacienţii afectaţi de cancere, oameni apropiaţi nouă, sunt exemple mult mai solide de cum impactul unui astfel de diagnostic schimbă vieţi. Medicii ne tot repetă cât de importante sunt analizele de rutină, iar în cele ce urmează vom menţiona câteva dintre investigaţiile care ne sunt relativ la îndemână şi prin intermediul cărora cancerul poate fi depistat în stadii tratabile.

Medicul de familie Viorel Dumitrescu ne îndrumă când să ne adresăm pentru o colonoscopie, o investigaţie care poate depista la timp un cancer colorectal, pentru un test Babes-Papanikolaou (pentru depistarea cancerului de col uterin), sau pentru o mamografie (poate depista cancerul de sân).

Colonoscopia ar trebui solicitată de toţi pacienţii cu vârste peste 55 ani şi repetată ulterior la 3-5 ani, în funcţie de rezultat. Dacă există semne de întrebare se poate face şi la vârste mai mici, iar aceste simptome care să ne îngrijoreze sunt, printre altele: tulburările de scaun, bolile hemoroidale, posibila apariţie a hemoroidului-santinelă (specific în cancerul de colon) etc. Tot un semn că ceva este în neregulă este şi apariţia scaunului-creion, ceea ce înseamnă că trebuie să fim atenţi la forma bolului fecal.  De mare ajutor ar putea fi o altă investigaţie, care este una de rutină şi care ar trebui să identifice hemoragiile oculte. Este o analiză care presupune recoltarea unei probe din scaun şi care poate fi recomandată de medicul de familie şi realizată de către laboratoare gratuity, în baza biletului de trimitere.

Când vorbim de screening-ul pentru cancerul de col uterin, testul Babeş-Papanicolaou este indispensabil. Se recomandă în special femeilor de peste 45 ani, la un interval de cel mult 3 ani, însă este util tuturor femeilor active sexual. Vaccinarea anti-HPV, disponibilă gratuit în cadrul Programului Naţional de Vaccinare pentru adolescente (altfel vaccinul presupunând un cost considerabil), este iarăşi un instrument de intervenţie care a redus enorm riscul în ţări dezvoltate şi care începe să fie acceptată şi în România, părinţii înţelegând beneficiile.

Pentru a preveni depistarea cancerului de sân în stadii avansate, mamografia şi ecografia sunt investigaţiile recomandate. Dacă în România mamografia nu este disponibilă „la liber“, în multe ţări europene această investigaţie suportată prin programe gratuite de screening  a scăzut mult riscul depistărilor tardive. 

În ceea ce priveşte depistarea cancerelor de plămâni, o investigaţie radiologică din trei în trei ani ar putea fi salvatoare, chiar dacă, mai spune dr. Dumitrescu, nu poate depista, spre exemplu, un cancer microcelular. Investigaţia radiologică de rutină poate fi suplimentată cu o investigaţie la computerul tomograf. Ar trebui, în schimb, să ştim că orice tuse care ţine mai mult de 3 săptămâni trebuie investigată. Pentru depistarea cancerelor hepatice, dar şi a cancerului de prostată, există analize specifice de sânge.

VĂ RECOMANDĂM ŞI:

 Cât de necesară este mamografia şi cât de des ar trebui făcută: „Cancerul nu doare, să nu ne aşteptăm la astfel de simptome“

Cum funcţionează osteodensiometria. Metoda de investigaţie simplă detectează fără greş leziunile osoase grave

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: