Bibliotecara care a reinventat cultura pentru oamenii comunei sale: „Am un cititor căruia n-am ce să-i mai împrumut“

Bibliotecara care a reinventat cultura pentru oamenii comunei sale: „Am un cititor căruia n-am ce să-i mai împrumut“

Rodica Drăguţ a dat Bucureştiul pe Vulpeni, dar a schimbat percepţia despre ceea ce se întâmplă într-o bibliotecă FOTO. arhiva personală Rodica Drăguţ

Rodica Drăguţ (47 ani), din comuna Vulpeni, judeţul Olt, a reuşit să transforme o simplă bibliotecă de ţară în locul unde fiecare sătean poate să găsească un răspuns la problemele sale, de la tineri care vor să citească o carte, la bătrâni care vor să vorbească pe Skype.

Ştiri pe aceeaşi temă

Atenţie, se pictează! În fiecare marţi şi joi din lunile de vară, în Vulpeni, o comună aflată în judeţul Olt, în apropiere de Balş, doi pictori inimoşi de la Liceul de Artă din Craiova, soţii Cristian şi Monica Dincă, le deschid copiilor talentaţi uşile către universul culorilor.

Fac această muncă voluntar, de mai bine de şapte ani. Şi-aşa, dispar şi problemele de acasă, şi lipsurile, şi dorul de părinţii plecaţi să câştige o pâine mai albă. În sala de pictură, tinerii îşi pun toată emoţia pe pânză. E o lume mică, născută cu aproape opt ani în urmă, din dorinţa şi talentul Elianei Drăguţ, pe atunci încă elevă.

Eliana, care acum e studentă la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, studia la Liceul de Arte „Marin Sorescu“ din Craiova, după ce terminase în clasa a V-a Şcoala Populară de Arte, la clasa de pictură. În vacanţele de vară, a vrut să împărtăşească prietenilor din satul natal din învăţăturile ei. „Era prea mică, nu avea voie să predea, aşa că am semnat un parteneriat cu profesorii ei de la Liceul de Arte din Craiova. Pictorii Dincă îşi rezervă timp şi vin de atunci în fiecare an. E o sărbătoare toată această perioadă, nu este doar legătura profesor-elev. De multe ori, doamna profesoară iese plângând din sala de clasă. Sunt şi poveşti triste, sunt copii care trăiesc aici poate cea mai frumoasă poveste din viaţa lor.“ Aşa a început discuţia cu Rodica Drăguţ, mai întâi despre şcoala de vară pe care o organizează, cel mai drag proiect al său.

A lăsat Bucureştiul pentru Vulpeni

Rodica Drăguţ a decis să părăsească Bucureştiul după naşterea Elianei, pentru a o creşte într-un mediu nepoluat. S-a întors în localitatea natală. Rodica absolvise un program de masterat în ştiinţele comunicării, însă în 2006 a hotărât să se ocupe de biblioteca din Vulpeni, pe care a găsit-o ferecată. După tot efortul depus, astăzi instituţia a devenit un centru important al comunei, mai ales pentru tineri. E loc pentru toate: pentru socializare – există o sală de Biblionet, cu patru calculatoare conectate la internet gratuit; pentru a învăţa diverse meşteşuguri; şi, bineînţeles, pentru a împrumuta cărţi, sub directa îndrumare a bibliotecarei.

 

Eliana, fiica Rodicăi Drăguţ, a adus pasiunea pentru pictură în sat

„Menirea bibliotecarului nu este de a înmâna o carte şi a avea grijă ca cititorul s-o returneze, ci de a-i da informaţia necesară sub multimple forme. Facem cât ne stă în putinţă, pentru că zâmbetul acestor copii este cea mai mare mulţumire. Mulţi nu-şi urmează pasiunea şi talentul, nu au şansa asta, starea materială a familiei nu le permite, însă în acest an am avut bucuria ca un elev al şcolii de vară de anul trecut să treacă probele de admitere la Liceul de Arte din Craiova, pe baza a ceea ce a învăţat aici. Vin copii cu poveşti de tot felul. Unii, poate, aici mănâncă pentru prima dată pizza, iar bucuria noastră este cu atât mai mare că le putem oferi astfel de mici momente“, spune Rodica. Şcoala de vară este evenimentul aşteptat un an întreg. Vara care tocmai a trecut au fost acceptaţi 25 de elevi din Balş şi Vulpeni, dar pe lângă ei au mai venit şi alţii. Au vârste cuprinse între 7 şi 15 ani, dar visuri mari.

Locul în care găseşti răspunsuri

La preluarea postului, în 2006, Rodica Drăguţ a început cu ştergerea de praf a volumelor. Au urmat inventarierea şi răspândirea veştii că lumea cărţilor s-a redeschis. Acum, au aproximativ 3.600 de volume, mai puţine decât şi-ar dori bibliotecara, dar din domenii variate. Biblioteca a devenit, însă, locul în care găseşti răspunsul la aproape orice problemă. În 2012, instituţia a fost inclusă în reţeaua Biblionet, prin intermediul Fundaţiei Bill şi Melinda Gates fiind aduse şi la Vulpeni patru calculatoare, un videoproiector, o imprimantă, un router etc. Internetul, desluşit sătenilor de bibliotecară, a deschis o nouă lume.

„Tot timpul ai ce învăţa, de la oricine, iar astea nu sunt vorbe în vânt“, spune
bibliotecara.

„Am o fotografie cu o bătrânică ţinând caştile pe urechi, ascultând, probabil, cine-ştie-ce melodie din tinereţe, pentru că se întâmpla să vină des să spună că ar vrea să-l mai asculte pe Dan Spătaru. Veneau să vorbească şi cu rudele plecate în străinătate, se vedeau pe Skype. Mai încălcam regula şi le dădeam acasă caştile şi camera, pentru că erau unii copii care aveau tot ce le trebuie, părinţii le trimiteau bani, aveau calculatoare. Părinţii erau însă disponibili seara, când se întorceau de la lucru, iar biblioteca era închisă“, povesteşte Rodica.


Goana după wi-fi

Interesul locuitorilor pentru spaţiul virtual a fost atât de mare încât i-a adus comunei Vulpeni locul întâi în topul accesărilor internetului în reţeaua naţională a Biblionet. „M-a surprins, vă daţi seama. Eram o bibliotecă de comună, aveam patru calculatore. Ce-i drept, îi programam pe ore, pentru că erau foarte mulţi interesaţi, dar pe de altă parte, erau biblioteci cu reţele ample, din oraşe, şi, teoretic, cu mai mulţi potenţiali beneficiari“, spune bibliotecara.

Despre dragostea pentru lectură

Dincolo de toate, la Vulpeni se citeşte, nu glumă. Se citesc de toate. Bibliotecara e distrată, uneori, de atitudinea uşor temătoare a tinerelor care caută romane de dragoste şi nu ştiu cum să le ceară. Bine măcar că a trecut epoca Sandrei Brown sau a lui Pavel Coruţ, au rămas numai nevoile specifice vârstei. „E un cititor căruia n-am ce să-i mai împrumut, a citit tot ce îl interesa. Ba, pentru că nu mai am atât timp cât mi-aş dori pentru lectură, de multe ori mă consult cu acest domn. Citeşte peste 70 de cărţi pe an. A fost tractorist, dar e un om extraordinar. De fapt, aţi fi miraţi să aflaţi profesiile cititorilor fideli“, spune bibliotecara. Pentru ca lectura să devină şi pasiunea celor mici, bibliotecara a iniţiat de curând un proiect prin care le invită în parcul comunei pe mămici, unde stau pe pături alături de copii şi le citesc acestora. Este un exerciţiu care, crede Rodica Drăguţ, le va face bine tuturor.

 

«Aici, în România, puteţi vorbi despre orice?»

Nu doar locuitorii comunei trec pragul bibliotecii. O dată pe an, la Vulpeni ajung grupuri de tineri veniţi din toate colţurile lumii, prin intermediul unei asociaţii religioase. Experienţa de a sta de vorbă cu aceşti copii e uluitoare. „Sunt din Europa, din Africa, din Asia, de peste tot. Sunt atât de deschişi. Povestea un copil că atunci când era mic i-a spus mama că nu-l va pierde niciodată, pentru că era singurul blond între 400 de negri. O fetiţă ne povestea că, în satul ei, animalele din junglă le-au mâncat animalele de companie. Alţii spun că în statele lor seviciile prestate de bibliotecă nu sunt gratuite.


Delegaţii de tineri străini vin în fiecare vară la Vulpeni

Am primit, la un moment dat, şi o întrebare care mi s-a părut ciudată: «Aici, în România, puteţi vorbi despre orice?». I-am răspuns că da, a părut surprins. Povesteau că timp de un an exersează diverse meserii, urmând să se decidă, pe baza acestor experienţe, ce ar vrea să urmeze. Tot timpul ai ce învăţa, de la oricine, iar astea nu sunt vorbe în vânt“, spune
bibliotecara.

Deschiderea oficială a Școlii de vară

Imagini din aceeasi galerie
  • Deschiderea oficială a Școlii de vară
  • Ore de pictură la Vulpeni, cu profesori renumiți
  • Primele schițe
  • Din mâna celor mici, sub îndrumarea bibliotecarei, ies lucruri minunate
  • Lucrări realizate în cadrul școlii de pictură 
  • Felicitări făcute chiar de mâna copiilor
  • Eliana Drăguț, tânăra pasionată de pictură, de la care a pornit ideea școlii de vară
  • Cu pași mici pe un drum care, din păcate, destul de des este abandonat din cauza posibilităților materiale
  • Rodica Drăguț, în mijlocul unei delegații de tineri străini
  • Cei mici vin și să citească, însă cel mai des vor acces la calculator
  • Rodica Drăguț spune că face, simplu, ce ar trebui să facă un bibliotecar
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările