Ansamblul de dansuri populare înfiinţat în Belgia de românii cu dor aprins de casă. Cum li se schimbă străinilor radical impresia despre România

Ansamblul de dansuri populare înfiinţat în Belgia de românii cu dor aprins de casă. Cum li se schimbă străinilor radical impresia despre România

Ansamblul are spectacole pe scene mari, dar şi spectacole de stradă, frumuseţea dansurilor şi costumelor româneşti cucerind de fiecare dată FOTO: Facebook/Ansamblul Zamfira

De peste trei ani, Ansamblul „Zamfira“ îi bucură pe românii aflaţi departe de casă şi îi face pe străinii din Belgia să vadă România cu alţi ochi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ansamblul „Zamfira“ a fost înfiinţat în ianuarie 2015, din dorul de casă al românilor care şi-au găsit în Belgia „rostul“, dar nu s-au putut desprinde de firele nevăzute care-i leagă de plaiurile natale. Aproape 30 de tineri români se întâlnesc în Bruxelles la repetiţii, participă la evenimente diverse organizate de Casa de cultură belgo-română „Arthis“, le spun tuturor, în primul rând prin dans, că sunt români şi că sunt mândri de asta.

„Acest ansamblu a impus comunitatea românească, care este a doua după marocani ca număr. Sunt aproape 70.000 de români în Belgia şi este considerată printre cele mai cuminţi minorităţi care există la acolo. Lucrează în toate domeniile, de la bone, până la profesori, muzicieni, funcţionari la birouri, asistente medicale, bucătărese, bucătari, toţi cu contracte de muncă, nimic la negru, controlul este foarte-foarte drastic aici“, ne spune coregraful Nichita Dragomira, „naşul“ ansamblului.

„Familia care a înfiinţat Casa de cultură belgo-română îmi este prietenă, sunt slătineni. Carmen Hopârtean, Carmen Drăghici înainte de căsătorie, a lucrat la radio local, la casa de cultură, era recitatoare, femeia de scenă. Mă cunoşteau din vremurile bune, să zic aşa. La o discuţie, în urmă cu cinci ani, ne-am văzut şi a zis – «Nichi, nu vrei să ne ajuţi?». Şi eu am zis «Da!». (...) Stau 3-4 zile pentru repeţii, închiriază o sală de repeţii excepţională, realmente de balet, şi reuşim să facem nouă suite, inclusiv Căluşul, pentru care nu avem costume, dar doamna ministru (n.r. – al Românilor de Pretutindeni) ne-a promis că ne ajută.

Au costume de Moldova, au costume de Romanaţi, regretata Ionela Prodan le-a dat bani, costume făcute la Tismana, şi, iată, că la ora actuală este un ansamblu care dă spectacole şi sunt foarte solicitaţi“, rezumă Nichita Dragomira „istoria“ de mai bine de trei ani a ansamblului. 

Tinerii vin cum pot la repetiţii, unii lucrează în ture, alţii vin din localităţi aflate în vecinătatea Bruxelles-ului, însă lucrurile sunt aranjate în aşa manieră încât dansurile să iasă fără cusur.

Vin cu bebeluşii la repetiţii

La început, prezenţa coregrafului Nichita Dragomira era necesară la fiecare repetiţie. Astăzi lucrurile merg foarte bine, dansurile din toate zonele ţării „le-au intrat în sânge“ membrilor ansamblului, e nevoie din când în când de corecturi şi de pregătit spectacole foarte mari sau dansurile noi. „Zamfira“ a ajuns, în timp, să imprime o adevărată stare de sprit în rândul celor în mijlocul cărora susţin spectacole, iar ultima mare bucurie a fost cu ocazia Zilei Naţionale a Costumului Tradiţional Românesc, pe 16 mai 2018, când simbolul capitalei Belgiei, Manneken Pis  - „băiatul care face pipi“, a fost îmbrăcat în costum de căluşar, iar jocul intrat în patrimoniul imaterial UNESCO, interpretat de coregraful Nichita Dragomira, a uimit asistenţa. 

Costumul complet de căluşar care a îmbrăcat statuia poate fi, de altfel, admirat la Muzeul Oraşului Bruxelles printre cele 1.000 de costume din colecţie.

Avem în ansamblu un polonez căsătorit cu o româncă din Braşov. A început să vorbească bine româneşte şi este de o conştiinciozitate extraordinară. Este cel care pune cele mai multe întrebări, şi e şi normal.
Nichita Dragomira, coregraf

„Sunt numai tineri în ansamblu. Am avut această bucurie imensă: două mămici cu copii sub un an vin cu cărucioarele la repetiţii, merg într-un hol, acolo, le dau să mănânce, şi vin şi repetă. Să nu piardă repetiţiile. Vin  şi soţii. Una are şi soţul dansator, cealaltă, nu. Avem în ansamblu un polonez căsătorit cu o româncă din Braşov. A început să vorbească bine româneşte şi este de o conştiinciozitate extraordinară. Este cel care pune cele mai multe întrebări, şi e şi normal. Este belgian de origine poloneză şi dansează româneşte“, povesteşte coregraful, care de vreme bună are şi pe mâinile cui să lase ansamblul, o altă familie de dansatori, profesionişti de data aceasta, coordonând activitatea de zi cu zi a ansamblului.

„Ei repetă săptămânal, dar eu mă duc cel puţin de două ori pe an pentru suite noi şi pentru corecţii Este vorba de familia Crişu. Se ocupă de tot ansamblul, de garderobă, de prezenţă... “, precizează coregraful.

Primarul Bruxelles-ului în cămaşă românească

Deşi au tot ce le trebuie, românii din Belgia, ca românii de peste tot, simt nevoia unei legături cu originile. Ansamblul i-a legat foarte mult şi în afara scenei şi a întregit atmosfera pe care, oricum, de ani de zile o imprimă acţiunile derulate de Casa de cultură belgo-română, la care vin invitaţi din ţară.

„Nu e nimeni amărât acolo, au maşini, au motociclete, sunt oamenii bine înfipţi, trăiesc bine. Noi trebuie să acceptăm că o parte din români nu mai vin. Trebuie să ducem România la ei, pentru că oamenii sunt plecaţi de 15-20 de ani, copiii lor s-au născut acolo, vin în excursie în România, nici nu ştiu ce sunt, şi atunci trebuie să-i ajutăm“, a explicat Nichita Dragomira de ce următorul pas este ansamblul de copii, care îi va ajuta pe cei mici să ştie cine sunt, de unde vin, cum se cântă şi se joacă în ţara părinţilor lor.

„De dezmeticit ne-am dezmeticit, observ un interes în România să-i aducă înapoi, dar trebuie să le şi asiguri ceva. Stabilitatea salariului în primul rând şi faptul că vor avea 100% de lucru şi că nu vor depinde de un patron care să-i jecmănească. Acuma se-ncearcă foarte multe parteneriate, între firme, între mastodonţi, între lucruri.... Ei au lansat o formulă - 10 pentru 100 de ani, iar la Bruxelles Ambasada României a dat nişte medalii şi diplome speciale celor mai buni români din Bruxelles – profesori de pian, traducători, oameni de afaceri. Într-adevăr, sunt deja nişte nume acolo. Categoric că nu dispare elementul de politică, dar când am văzut primarul Bruxelles-ului îmbrăcat în cămaşă românească, am zis, «Mă, ăsta-i băiat deştept“, a încheiat Dragomira.

citeste totul despre: