„Am diferite alergii, nu mă pot vaccina“. Doctoriţă: Oamenii au, de fapt, nevoie de informare din partea medicilor VIDEO
0
Temerile şi lipsa informaţiilor pertinente încă îi ţin pe mulţi români departe de vaccinul anti-COVID-19. Iată ce spune un specialist despre frica de reacţii adverse severe la administrarea acestui vaccin, dar şi despre apetitul românilor pentru leacuri-minune.
O amplă campanie de comunicare medicală, denumită „Maratonul informării“, a fost demarată cu câteva zile în urmă, specialişti de renume, medici, fiind invitaţi să răspundă celor mai frecvente întrebări pe care românii le au în legătură cu administrarea vaccinului anti-COVID-19.
Concluzia specialiştilor este că o bună parte dintre români, care nu refuză vaccinarea pur şi simplu, indiferent de argumente, au mare nevoie de răspunsuri la întrebările care îi macină. O categorie însemnată din populaţie este reprezentată de persoanele cu diverse alergii. Unii ştiu ce anume le-a determinat, într-un anumit moment al vieţii, reacţia nedorită, alţii se declară, simplu, „alergici“.
Conf. Dr. Poliana Leru – medic medicină internă şi alergologie a oferit, în cadrul evenimentului „Maratonul informării“ (în video, de la minutul 25’40), răspunsuri. „Mulţi dintre cei care sunt rezervaţi, sau chiar refuză vaccinarea, argumentează că au avut cândva o reacţie alergică, nu se ştie la ce. De cele mai mult ori este un istoric incert“, a explicat medicul.
Dr. Leru a dezvăluit că de la debutul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 şi până în prezent a evaluat sute de pacienţi care au vrut ca înainte de a se prezenta la vaccinare să se asigure că nu se vor confrunta cu reacţii severe.
„Celor pe care-i cunoşteam le-am reevaluat istoricul, erau reacţii alergice minore, niciuna la vaccin, vorbesc de poate câteva sute de pacienţi pe care sub o formă sau alta i-am reevaluat şi am putut să le spun că nu au motiv să se teamă. Niciunul nu a avut nicio reacţie la vaccin. Pe cei care au avut ceva în trecut, care rămas incert, sau legat de administrarea de medicamente, i-am evaluat în spital, consult alergologic simplu, şi iarăşi nu am depistat niciun motiv de contraindicaţie, nici măcar de prudenţă la administrarea vaccinului. Din acest punct de vedere, reacţiile alergice sunt în marea lor majoritate minore, cutanate, care pot fi rezolvate cu un tratament antihistaminic, aşa cum de fapt se întâmplă la multe produse cu care venim în contact sau la multe medicamente“, a precizat medicul.
Lipsa de informare, a mai spus medicul, a observat-o în timpul discuţiilor sale cu pacienţii. O temă aparte a acestor discuţii rămâne administrarea de suplimente alimentare, la care recurg fără temeri chiar pacienţii care invocă alergii.
„Am fost mirată când am văzut pacienţii cu câtă lejeritate sau încredere consumă, îşi administrează, suplimente alimentare, de toate felurile. Şi îmi spun că sunt din plante. Şi eu le spun – da, dar ştiţi că există alergii la plante. Când dezvoltăm discuţia şi mergem mai departe rămân uimiţi când le spun că multe dintre suplimentele pe care le consideră beneficice şi lipsite de efecte secundare pot să producă alergii. Acesta este un aspect al temerii că reacţiile alergice se pot amplifica. Dacă sunt evaluaţi corect şi sfătuiţi corect de specialişti, această teamă este uşor de îndepărtat“, a insistat dr. Poliana Leru.
Medicii de familie ar putea fi de un real sprijin în acest demers, dr. Leru recomandând ca aceştia să-i trimită pe pacienţii temători către medicul alergolog pentru evaluare.
A fost sau nu şoc anafilactic
Teama de şoc anafilactic este una dintre cele mai mari bariere în calea vaccinării în cazul pacienţilor cu istoric de alergii. Ceea ce numesc, însă, pacienţii, drept şoc anafilactic, un episod pe care l-ar fi suferit la un moment dat în viaţă, de cele mai multe ori nu întruneşte nici pe departe criteriile unui adevărat şoc anafilactic, a mai spus dr. Leru.
„Anafilaxia este o reacţie alergică severă, cea mai severă, care trebuie diagnosticată clinic pe baza unor criterii. Iarăşi, dintre cei care mi-au declarat că au avut şoc anafilactic, niciunul nu întrunea criteriile nici de anafilaxie şi nici de şoc, pentru că şocul este etapa cea mai severă a unei reacţii anafilactice. Deci era o lipsă de informare şi mai ales o lipsă de documentare“, a precizat medicul.
Pentru a susţine cele afirmate de dr. Leru, medicul Fiorella Mitoiu, medic şef la UPU Sf. Pantelimon, a menţionat un caz în care a fost solicitată în centrul de vaccinare pentru a asista la vaccinarea unei paciente cu şoc anafilactic la prima doză. „Era pur şi simplu o sincopă vagală la vederea acului. Şi asta a fost tot şocul ei anafilactic care, probabil, fusese raportat în sistem ca şoc anafilactic la administrarea vaccinului Pfizer“, a precizat dr. Mitoiu.
„Este bine să lăsăm documentele asupra pacienţilor“
Adesea pacienţii nu pot prezenta documente doveditoare atunci când vorbesc despre astfel de reacţii adverse pe care le-au suferit, iar acesta este un aspect pe care medicul Poliana Leru l-a sancţionat.
„Aici n-aş reproşa numai pacienţilor lipsa documentelor doveditoare, sau de confirmre a unor reacţii alergice, ci şi colegilor care au văzut în timp, au examinat sau au îngrijit aceşti pacienţi. Trebuie cumva, poate, dacă ne asumăm nişte deficienţe de comunicare, sau nişte limite pe care le avem toţi, este bine să încercăm să documentăm tot ceea ce întâlnim şi să lăsăm documentele asupra pacienţilor, să fie clare, pentru că atunci ele le vor fi de foarte mare folos când pacientul invocă o posibilă reacţie alergică. Ştim toţi că atunci când începi un tratament, dacă spui că ai avut o reacţie alergică sau dacă vrei să faci o analiză cu substanţă de contrast este o problemă faptul că ai avut alergii. Şi atunci, între declaraţia pacienţilor şi reacţia alergică propriu-zisă sau documentul confirmat prin mijloace specifice specialităţii este totdeauna, aproape totdeauna, o mare diferenţă“, a mai subliniat medicul.
Pacienţii cu istoric de alergii ar trebui să ştie, pe de altă parte, a mai punctat medicul, că de aproape un an de când pe glob se administrează vaccinurile anti-COVID-19, perioadă în care un număr impresionant de oameni a primit vaccinul, reacţiile alergice severe au fost rare, excepţionale.
„Vorbim de în jur de 1 la 1 milion, iar cele despre care s-a vorbit mai mult sunt datorate excipienţilor, posibile reacţii alergice datorate excipienţilor din cele două vaccinuri, şi cu un risc mic de a produce reacţii relevante clinic. Oricum, în medicină toţi am învăţat că trebuie să evaluăm raportul risc-beneficiu. Chiar dacă există o alergie minoră pe care o tratăm şi o supraveghem, ea nu împiedică decât cu totul excepţional vaccinarea, pentru că beneficiul vaccinului pentru individ şi pentru societate este infinit mai mare“, a conchis conf. dr. Poliana Leru.
Se încarcă comentariile...
