Şcolile oltene aşteaptă noul an fără apă, mobilier adecvat sau gard. Reprezentant patronate: „Cu cârpeli, n-o să facem nimic. Inteligenţa este mai valoroasă decât aurul!”

Noul an şcolar bate la uşă, iar pregătirea unităţilor de învăţământ lasă de dorit. Cele mai importante probleme cu care se confruntă şcolile au reprezentat ieri tema şedinţei de Dialog social organizată la Prefectura Olt.

“80% din unităţile şcolare au primit materiale sau bani pentru lucrări de igienizare, restul urmând să le suporte din surse proprii sau sponsorizări. În general, unităţile s-au mobilizat, iar până la începutul anului şcolar vor fi gata”, spune Geanina Pârvu, inspector şcolar general în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt.
Direcţia de Sănătate Publică Olt a tras un semnal de alarmă asupra condiţiilor minime pe care trebuie să le îndeplinească unităţile astfel încât sănătatea preşcolarilor şi elevilor să nu fie pusă în pericol, atrăgând atenţia asupra necolaborării pe plan local dintre primării şi directorii de şcoli. “Din cele 639 de unităţi de învăţământ din judeţ, au obţinut autorizaţie sanitară doar 389. Mai grav este că 83 de unităţi nici măcar nu au solicitat. Cele mai multe deficienţe sunt legate de apă. 90 de unităţi nu au surse. În multe comune, WC-urile nu au nici măcar uşi. Ca să se prevină hepatita A sau alte boli, consiliile locale ar putea să instaleze rezervoare ca pe vremuri, până la realizarea reţelei de apă în comună, care să asigure minimum 3 - 4l/elev/tură pentru spălatul mâinilor înainte de servirea gustării şi după folosirea grupurilor sanitare. Am constatat că la 34 de şcoli apa este necorespunzătoare din punct de evdere bacteriologic. Nici directorul de şcoală, nici primarul, nu se implică să dezinfecteze apa. Este vorba de sănătatea copiilor noştri! Avem clădiri cu faţade, tavane, pereţi interiori sau acoperişuri deteriorate, mobilier şcolar degradat sau neadaptat ca dimensiuni la vârsta elevilor, iluminat necorespunzător, până şi gardul lipseşte în unele localităţi. Edilii au făcut gard în faţa primăriilor, iar şcolile le-au lăsat de izbelişte”, a precizat medicul Talia Cincă, director adjunct DSP Olt.
Potrivit situaţiei DSP, cele mai multe unităţi cărora le lipseşte sursa de apă sunt grădiniţele din mediul rural, reprezentând 70%.

„În secolul XXI vorbim de toalete”
Subprefectul de Olt a solicitat celor două unităţi o situaţie amănunţită a fiecărei unităţi de învăţământ în parte. „Trebuie să le avem sub control şi să acţionăm acolo unde sunt probleme. Sunt copiii noştrii şi trebuie să le asigurăm condiţii decente”, a specificat Jenel Copilău.
Cele mai pertinente poziţii privind situaţia şcolilor oltene le-au avut reprezentanţii patronatelor. „Sunt aceleaşi probleme în fiecare an. Prea puţine rezolvate. Până ce nu se va ţine cont la nivel de stat că învăţământul este prioritatea zero, n-o să facem nimic, decât situaţii. Cu cârpeli n-o să facem nimic. Învăţământul în viitor ne va aduce plus valoare. Facem şosele, punem borduri, facem săli de sport şi-n comune nu sunt copii sau au condiţii improprii de studiu. Investiţii fără gândire. Inteligenţa e mai valoroasă decât aurul şi alte metale preţioase!”, a spus Ilie Mărgărit, director Minatex Slatina.

Reprezentantul Alro, societate implicată în proiecte educţionale, a punctat gradul de civilizaţie încă destul de scăzut. „Este de necrezut că în secolul XXI vorbim tot de toalete, igienizare şi reparaţii. Pe viitor ar trebui să ţinem cont de calitatea profesorilor, asigurarea manualelor, dotarea atelierelor, laboratoarelor, informatizarea şcolilor. Să ne gândim cum să avem un învăţământ de calitate”, este de părere Gheorghe Geantă.
În perioada următoare, DSP Olt va începe reemiterea de adrese către primăriile oltene, cu recomandarea de a colabora cu conducerea şcolilor din localitate şi de a încerca să rezolve deficienţele igienico-sanitare identificate.