VIDEO Sistemul revoluţionar de purificat apa inventat la Sibiu. Nu foloseşte clor şi serveşte comunităţi de 5.000 de locuitori

Orice sursă de apă dulce, oricât de murdară (dreapta) este transformată de sistemul lui Khaled Al Mezayen în apă pură (stânga)

După trei ani de cercetări făcute la marginea Sibiului, un cetăţean siriano-român pe nume Khaled Al Mezayen şi partenerii săi au dezvoltat un sistem de purificare a oricărei surse de apă dulce. Fie din baltă, râu saz puţ, mecanismul purifică apa fără nici un procedeu chimic, cu 20 de bani pe zi.

Născut acum 31 de ani la Bucureşti, din tată sirian şi mamă româncă studenţi la Medicină, Khaled Al Mezayen a copilărit la Făgăraş, iar mai apoi în Franţa, unde şi-a urmat după revoluţie tatăl. Şi tot cu acesta a ajuns şi în Siria, dar în vremurile în care ţara înflorea. Războiul care a cuprins acum ţara l-a determinat pe Khaled, licenţiat în marketing şi doctor în farmacie industrială în Franţa, să lucreze la un dispozitiv care să ajute oamenii din taberele de refugiaţi. „Sunt sensibil la subiectul zonelor de conflict. Am văzut care sunt problemele majore ale oamenilor de acolo: cei din taberele de refugiaţi sunt dependenţi de cisterna de apă”, explică tânărul „ardeleano-sirian” resorturile invenţiei sale.

Secretul e foarte mic. Cât zece nanometri

Cei din taberele de refugiaţi au nevoie de un sistem fără consumabile, cu un necesar redus de energie. De la această principiu a pornit ideea Sowat (System Open Water Advanced Technology), după cum a primit numele sistemul lui Khaled. Practic, acesta „stă” într-o cutie de 250 de kg, în care apa trece prin patru etape de la stadiul de apă murdară la cea de apă pură. Cu ajutorul unui hidrofor, apa este adusă în sistem şi trecută mai întâi printr-un filtru cu particule asemănătoare celor de nisip. Următorul filtru prin care trece apa este umplut cu sticlă reciclată. „Aceasta blochează o mare parte din bacterii prin polaritate, precum doi magneţi care se resping”, spune Khaled. Filtrul cu carbon activ este cea de-a treia treaptă, în care sunt îndepărtate metalele grele, nitraţii, nitriţii şi fosforul. Ultimul pas este ultra-filtrarea: apa trece printr-un filtru care se bazează pe nanotehnologie. Filtrul este compus din mii de tuburi cu pori al căror diametru este de zece nanometri. Cu eficienţă sută la sută împotriva oricărei boli, din moment ce cel mai mic virus cunoscut are un diametru de 20 de nanometri.

Apa pură a lui Khaled. Cum funcţionează sistemul Sowat

Zece ani fără costuri. În afară de curent

Ceea ce face ideea lui Khaled şi mai lucrativă este sistemul de „retro-spălare”. Când cele patru tipuri de filtre ajung la un anumit grad de colmatare este pornit automat sistemul de „backwash”, iar apa împinsă în sens invers curăţă filtrele. Care, graţie acestui procedeu, sunt garantate zece ani. Cel mai scump de înlocuit, cel de ultrafiltrare, costă aproximativ 400 de euro. Iar sistemele lui Khaled, în funcţie de capacitate, au între două şi opt astfel de filtre. „Consumul de energie al acestui sistem este echivalent unui bec de 60 de Waţi, adică vreo 20 de bani pe zi de persoană”, arată Khaled. Un astfel de sistem poate asigura apă potabilă în mod curent pentru comunităţi de până la 5.000 de oameni.

Nu doar în zone de război, ci şi în România

Primul test cu un sistem Sowat a fost făcut în toamna anului trecut, cu apa extrasă din Cibinul care traversează Sibiul. „Am făcut apa Cibinului pură. Iar cei de la direcţia de sănătate au fost surprinşi cum de avem aceste rezultate fără a folosi clorinare”, aminteşte Khaled. După acest prim test şi după ce a patentat invenţia şi a obţinut toate certificările necesare, primul Sowat vândut a fost montat în Maroc. Dar la câteva săptămâni, Khaled a fost sunat de reprezentanţii unei case de copii din Cornăţel, sat aflat la zece kilometri de Sibiu. „Nu aveau apă potabilă la reţea, ci doar menajeră. Atât ei, cât şi tot satul”, aminteşte Khaled.

A urmat o campanie de strângere de fonduri, un discount, astfel încât la finalul anului trecut a fost montat primul astfel de sistem în România. De atunci, au mai fost montate două. „În România sunt aproape 2.000 de comunităţi care nu au o sursă de apă potabilă. În afară de cea de la alimentară”, îşi explică ardeleano-sirianul cererea pe piaţa locală. Oamenii din Cornăţel sunt acum foarte mulţumiţi. „Apa de acolo este captată din izvoare de suprafaţă. Iar analizele apei purificate corespund tuturor normelor. Oamenii sunt mulţumiţi. Este un sistem revoluţionar, foarte bun”, spune Ioan David, primarul comunei Roşia, de care aparţine Cornăţel.

Între 17.000 şi 25.000 de euro

În funcţie de capacitatea de filtrare, de maxim 100 de mc pe zi, un sistem Sowat costă între 17.000 şi 25.000 de euro. Montarea lui este simplă, susţine Khaled, Sowat fiind un aparat de tip „plug and play”.
Dezvoltarea acestui sistem a început în toamna lui 2013, când Khaled şi-a convins fostul angajator din Franţa să investească în România într-un start-up. „Am fost angajatul lui până acum cinci ani. Eram business developer, am realizat împreună multe lucruri pe partea de suplimente nutritive, eu ocupându-mă de Turcia, India şi Asia de Sud – Est. Apoi, am lucrat singur pe partea de dispozitive medicale. Şi cum voiam să mă întorc în România, pentru a realiza ceva aici, l-am convins să mi se alăture”, aminteşte Khaled. Din calculele lui, în cei trei ani de dezvoltare şi cercetare s-au investit în Sowat aproximativ 2,6 milioane de lei.

Asamblat în România

Sowat este asamblat la Cluj Napoca, de către firma Energom. Planurile prevăd ca până la finele lui 2018, capacitatea de producţie să fie de 20 de astfel de sisteme pe lună. „O picătură într-un ocean, dacă avem în vedere că în lume sunt 300.000 de comunităţi fără acces la apă potabilă”, lămureşte Khaled. Sistemul lui este în continuare dezvoltat. „La primele modele, retro-spălarea trebuia programată manual. Acum, aceasta porneşte automat în funcţie de colmatarea filtrelor. În producţie este şi o nouă generaţie cu monitorizare prin satelor. Astfel încât să putem suna la colaboratorul din ţara x pentru a-l informa că sistemul lui are o problemă de debit, de pildă”, exemplifică tânărul dezvoltator.

Recunoaşterea

Prima ieşire în lume a Sowat a avut loc în cadrul competiţiei StartUp Isntanbul, în septembrie anul trecut. „Din 25.000 de candidaturi, proiectul Sowat a fost selectat în Top 100, clasându-se la final pe locul 16”, aminteşte Khaled evenimentul care l-a pus în contact cu primii distribuitori. A urmat, competiţia Chivas The Venture, în cadrul căreia Sowat a fost ales drept cel mai bun proiect din România şi premiat cu 5.000 de euro. Finala competiţiei globale este programată în iulie, la Los Angeles, premiul cel mare fiind de un milion de dolari. Până atunci, Khaled are de onorat deja comenzi în India, Madagascar, Nigeria şi Ghana. Proiectele continuă şi în România, următorul fiind pregătit pentru implementare la Spitalul pentru copii din Sibiu.

Următorul proiect

În paralel cu Sowat, prin intermediul firmei sale, Khar & Partners, Khaled a demarat la Sibiu şi o amplă cercetare pentru producţia de iarbă furajeră intensivă. La finele acestui an speră să termine toate testele, astfel încât să poată vinde un nou patent: acela al serei de 160 de mp, în care poate fi produsă o tonă de iarbă furajeră în fiecare zi. Fără ca iarba să fie plantată în pământ, ci doar cu apa pură de la Sowat şi calibrarea altor opt parametri.