VIDEO FOTO Afacere inedită: fermă de cerbi
0
Un om de afaceri a pus pe picioare un business neobişnuit: o fermă unde poţi admira cerbi, în mijlocul naturii, dar poţi şi să îi cumperi.
Odată ce ieşi din oraşul Avrig, spre zona cunoscută drept Poiana Neamţului, un drum îngust, neasfaltat, te poartă într-un decor de poveste. De după crengi de brad împovărate de zăpadă, de-o parte şi de alta a drumului, răsar zeci de cabane cochete, într-un peisaj de început de lume.
Drumul te poartă către un obiectiv turistic inedit, care atrage an de an sute de vizitatori. În inima pădurii, un om de afaceri sibian a pus pe picioare, alături de o pensiune agroturistică, o fermă de vaci, porci şi găini, un bazin de păstrăvi, dar şi singura fermă de căprioare şi cerbi din România.
Ciute nemţeşti
Aventura a început în anul 2007, când omul de afaceri Ilie Stoica, aflat într-un concediu în Germania, a văzut într-un sat din zona Passau o crescătorie de căprioare. A discutat cu proprietarul, iar în anul 2008, în primăvară, cinci femele şi un cerb de la crescătoria nemţească erau transportate, în condiţii speciale, la ferma de la poalele Munţilor Făgăraş.
Transportul din Germania în România a fost complicat: a fost nevoie de foarte multe acte, animalelor li s-au făcut toate analizele medicale, după care autoritatea germană a comunicat statului român că urmează se se aducă un efectiv de ciute şi cerbi. „Transportul s-a făcut cu un microbuz, cu boxe separate pentru masculi şi pentru femele. Cerbului i s-au tăiat coarnele, pentru că altfel exista riscul să se rănească, dar şi să distrugă maşina“, îşi aminteşte zâmbind omul de afaceri.
Căprioarele au fost crotaliate, au fiecare paşaport şi, fiind gestante, după ce au ajuns în ţară au adus pe lume primii cinci pui. Iniţial, au stat pe o suprafaţă de 50 de ari, însă odată cu înmulţirea au fost mutate într-un spaţiu generos, de trei hectare, în care se regăsesc condiţiile în care cresc şi ciutele sălbatice. „Au un areal asemănător celui din natură, au şi brazi, au şi puţin pârâu, au şi deal, tot ce le trebuie“, explică Ilie Stoica.
Pornită iniţial de la şase exemplare, ferma numără în prezent 20 de exemplare, dintre care opt masculi. Ciutele şi cerbii s-au acomodat foarte bine în România şi, după câţiva ani, au ajuns să aducă pe lume puii în acelaşi interval cu cele sălbatice. În primii ani ani, au fătat cu întârziere. Dacă ciutele sălbatice din zonă aduc pe lume pui în luna mai, ciutele din Germania au făcut pui la jumătatea lui iunie. Apoi, lucrurile au intrat în normal.
„Pe perioada de vară, se hrănesc cu iarba care creşte în ţarc, dar niciodată nu e suficientă şi le mai aducem din lunca Oltului masă verde, iarbă cosită. În fiecare zi au ca desert porumb, şi vara, şi iarna, şi dimineaţa, şi seara. Porumbul este nelipsit din hrana lor. Iarna le mai dăm fân, lucernă, toamna mere, cartofi. Mănâncă orice“, adaugă Ilie Stoica.
Biletul de intrare: porumb!
Extrem de prietenoase, căprioarele au ajuns renumite în zonă şi atrag an de an sute de turişti la ferma de pe Valea Avrigului. „Sunt un punct de atracţie pentru toţi cei care vin în zonă, în special pentru copii. Majoritatea turiştilor care vin la pensiunile de pe Valea Avrigului au în program şi vizitarea ciutelor de la Poiana Neamţului. În permanenţă, sâmbăta şi duminica, vin grupuri şi de români, şi de străini“, explică omul de afaceri. Cei care vor să viziteze ferma, în grup, trebuie să plătească doar preţul unei găleţi cu porumb, „momeala“ folosită pentru ademenirea animalelor.
Investiţia iniţială cu achiziţie, transport şi analizele medicale efectuate în Germania a fost de aproximativ 10.000 de euro. Omul de afaceri spune că a vândut în acest an primele exemplare. Un pui de căprioară se vinde pe piaţă cu aproximativ 300 de euro, o femelă cu 500 de euro, iar un mascul, cu 1.000 de euro. „Nu am în plan în viitorul apropiat să-mi distrug punctul de atracţie, vreau să rămân cât pot unic. Cei care le cumpără le vor pentru atracţie, dar se pot valorifica şi în alte feluri. Se fac produse bune din carnea de căprioară, un salam extraordinar, pastramă, o carne foarte bună de mici din cerb“, încheie Ilie Stoica.
Se încarcă comentariile...
