Viaţa în casele noi ale statului capătă rugină din primele zile: „păcat de bani“

Agenţia naţională pentru locuinţe a avut nevoie de şase ani şi două milioane de euro pentru a termina patru blocuri cu 88 de apartamente pe strada Viitorului, din municipiul Sibiu. Predate cu o întârziere de cinci ani, locuinţele au finisaje de o calitate slabă, arată proaspeţii chiriaşi. Spre exemplu, chiuvetele de la bucătării ruginesc, uşile nu se închid bine, în băi miroase urât.

De fapt, majoritatea celor care s-au mutat în cele 88 de apartamente au renunţat de la bun început la chiuveta de bucătărie cu care a fost dotat fiecare apartament. „E din tablă, de calitate slabă. Oricum nu mi se potrivea în mobilierul pe care mi l-am cumpărat“, povesteşte Cristian, nume ales la întâmplare de unul dintre tinerii care a primit o locuinţă pe strada Viitorului. Cristian şi vecinii lui au însă numeroase alte exemple de „lucru făcut de mântuială“. Lucru care a fost executat între anii 2010 şi 2016 cu cheltuieli de aproximativ nouă milioane de lei. 

Parchet direct pe ciment

Cele 88 de apartamente de pe strada Viitorului sunt fie apartamente cu două camere de aproximativ 58 de mp, fie garsoniere. Toate au balcoane, inclusiv cele de la parter, iar casa scărilor este suficient de spaţioasă, arată chiriaşii. Care indică însă şi situaţii mai puţin mulţumitoare. „Spre exemplu, parchetul. Când călcam în unele locuri se lăsa. Aşa că l-am demontat şi am descoperit că nu exista deloc şapă, parchetul a fost montat direct pe ciment, pe care era pus un burete subţire. E bine şi că am putut să refolosesc parchetul, deoarece unul din vecinii mei, după ce l-a demontat a trebuit să îl arunce, deoarece s-a curbat cu partea laminată în interior“, povesteşte Cristian.

Parchetul ”se lasă” pe alocuri, din cauza lipsei şapei. Stratul izolator al parchetului a fost aşezat direct pe ciment

Locuinţele le-au fost predate ca fiind la stadiul de „gri avansat“, cu pereţii daţi cu glet, dar şi cu faianţa şi gresia montate în bucătărie şi baie. „Doar că noi a trebuit să gletuim din nou. Pereţii arătau de parcă ar fi fost daţi numai cu tencuială, oricum. Eu mă pricep la astfel de lucrări, aşa că mi-am putut repara singur. Cam două luni am lucrat înainte să ne putem muta“, mai spune Cristian.

Mirosuri ciudate

Atât Cristian, cât şi Radu, un tânăr căruia i-a fost repartizată o garsonieră, se plâng de faptul că în baie se simte un miros urât tot timpul. „Habar nu am de unde vine mirosul acesta. Cred că e ceva greşit la canalizare, deoarece mai toţi cu care am vorbit au aceeaşi problemă“, spune Radu. O vecină de-a lui, care a primit un apartament, susţine, însă, că locuinţei sale nu are ce să-i reproşeze şi că este mulţumită.

Primul lucru de care „au scăpat“ noii chiriaşi au fost chiuvetele din bucătărie. Care ruginesc

Radu, însă, a fost de acord să îşi şi „prezinte“ garsoniera: şi la el, uşile interioare, iniţial de culoare albă au fost vopsite cu maro, însă culoarea nu a fost bine aplicată. Balamalele uşii din garsoniera lui Radu s-au îndoit, astfel încât el acum nu îşi mai poate închide dormitorul. După cum nu i se pot închide bine nici uşile uneia din cele două debarale, unde a pus frigiderul. „Din robinetele de la calorifere curge apă, faianţa din baie nu e bine aplicată, multe rosturi lipsesc, iar plintele au sărit de la locul lor de cum am venit aici. Am reparat după toate, cât am putut. Eu am lucrat aproximativ o lună pentru a pune garsoniera la punct cât de cât”, povesteşte Radu. Lista problemelor acestuia continuă cu glafurile exterioare, montate „parcă din resturi“, dar şi cu sistemul de încălzire. „Când am primit cheile, nu puteam sta în casă, aşa cald era. Dar centrala de bloc cred că tot face figuri, căci acum e mult mai rece. Taxele mi-au venit în jurul a 280 de lei, pentru luna trecută“, adaugă Radu. Care mai spune că, seara, e nevoit să folosească lanterna telefonului pentru a urca la etaj, deoarece nu există reţea de iluminat funcţională pe casa scării.

„Păcat de bani“

Cei care au fost de acord să vorbească despre problemele noilor apartamente nu se plâng de faptul că au fost nevoiţi să muncească suplimentar pentru a se putea muta. „E vorba de faptul că pe blocurile acestea s-au dat o grămadă de bani. Ne e păcat, asta e problema principală. Da, locuinţele sunt în garanţie, în momentul în care ne-au fost date cheile ni s-a spus acest lucru. Dar cum să îi chem să refacă tot pe muncitorii care au executat prost. Mai bine îmi fac eu“, vorbeşte unul dintre chiriaşii de pe strada Viitorului.

Cei care locuiesc în apartamente cu două camere plătesc o chirie lunară de 260 de lei, iar cei din garsoniere – 150 de lei.

Finisajele, în general, au o calitate slabă, arată chiriaşii noilor ANL-uri

Şase ani şi două firme

Pentru execuţia celor patru blocuri cu câte 22 de locuinţe fiecare, Agenţia naţională pentru locuinţe a contractat în martie 2010 firma Victor Construct SRL, din Botoşani pentru suma de 9,2 milioane de lei, cu tot cu TVA. Şantierul a înaintat însă greu, cei de la Victor Construct SRL acuzând reprezentanţii statului că sunt rău-platnici. În martie 2011, când blocurile trebuiau predate, şantierul era abia la început. Un an mai târziu, contractul cu Victor Construct SRL a fost reziliat, în locul lor fiind adusă firma Duplex SA din Făgăraş. În acelaşi an 2012, firma intră în faliment, iar termenele de finalizare a blocurilor ANL din Sibiu se tot amână: din 2013 în decembrie 2014, mai apoi noiembrie 2015 şi, în final, august 2016, când a fost efectuată recepţia lucrărilor. Întârzierile repetate, susţinea administratorul firmei din Făgăraş, aveau legătură cu insolvenţa companiei: furnizorii de materiale de construcţii se fereau să lucreze cu firmele aflate în insolvenţă.

Viceprimarul Sibiului: „ne-am trezit cu patru blocuri în câmp“

Cei cărora le-au fost repartizate, prin intermediul Primăriei Sibiu, noile locuinţe ANL au primit cheile acestora în decembrie 2016. Doar că blocurile nu aveau niciun strop de asfalt în jur. Abia în ianuarie 2017 a atribuit Primăria Sibiu un contract de un milion de lei, fără TVA, pentru viabilizarea zonei: amenajarea drumurilor, asfaltarea aleilor, a parcărilor, amenajarea spaţiilor verzi. „Aici este o poveste/ meteahnă mai veche a construcţiilor din România. Din păcate nimeni nu reglementează, la stat, obligaţia managerului de lucrări de a amenaja şi elementele secundare precum străzile, parcările, spaţiile verzi. Astfel, în acest caz, ne-am trezit cu patru blocuri în câmp. Situaţia se remediază“, a postat viceprimarul Sibiului, Răzvan Pop, pe pagina sa de Facebook. Lucrările de viabilizare a zonei trebuie finalizate în termen de patru luni.