Trendul anului în universităţi: Agricultura şi Industria Alimentară. De ce se întorc tinerii la muncile bunicilor

Trendul anului în universităţi: Agricultura şi Industria Alimentară. De ce se întorc tinerii la muncile bunicilor

Daniela Andrasescu este unul din cei mai buni studenti ai facultatii de la Sibiu - Foto Arhiva personala

După ani la rând în care agricultura era ocolită de tineri, vara aceasta, la Sibiu, s-a înregistrat o premieră: toate locurile bugetate scoase la concurs de Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului au fost ocupate din prima sesiune. Explicaţiile: eşti angajat la sigur şi îţi faci uşor propria afacere.

 
Nicoleta Mândrean (30 de ani) a terminat, în 2007, Ingineria produselor alimentare la Sibiu, iar astăzi este specia-list în cercetare-dezvoltare, într-o companie considerată lider pe piaţa conservelor pe bază de carne, din România. S-a angajat încă din ultimul an de facultate şi spune că mulţi tineri fac acum alegerea ei. Motivul, explică tânăra: locurile de muncă sunt ca şi garantate. De altfel, Nicoleta este doar unul dintre multe exemple care au făcut ca, anul acesta, în premieră, în sesiunea de examene din vară, toate cele 129 de locuri bugetate la Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului din Sibiu să fie ocupate. În schimb, facultăţi-vedetă până nu demult, precum cea de Drept sau de Litere, au rămas cu locuri la buget şi pentru toamnă. 
 
 
Nicoleta Mandrean - Foto Arhiva personala
 
„Absolvenţii de liceu se reorientează pentru că sunt mult mai multe şanse să te angajezi în industrie. E un domeniu care, în ultimii ani, a luat avânt, au venit mulţi investitori şi nu doar în industria alimentară, ci şi în celelalte ramuri. Mulţi dintre colegii mei de generaţie, de cămin, care au terminat profiluri umaniste, nu şi-au găsit de lucru în domeniu, fiind în special posturi la buget, blocate. Astfel, s-au reorientat“, ne spune Nicoleta. 
 
PRODUS DE CIOCOLATĂ, „MADE IN FACULTATE“
 
Daniela Andrăşescu (22 de ani) este studentă în anul IV la Controlul şi expertiza produselor alimentare şi unul din studenţii cu care facultatea de la Sibiu se mândreşte. Olimpică la chimie încă din liceu, Daniela a optat pentru o specializare pe care a considerat-o de viitor. „Îmi place în special munca de laborator. În anul I, când am descoperit plăcerea de a lucra cu substanţe, mi-am dorit să fiu laborant. Apoi, aprofundând domeniul, mi-am dat seama că este o profesie cu mai multe direcţii. Poţi lucra ca inginer într-o fabrică, la Protecţia Consumatorilor, la Direcţia Sanitar-Veterinară. Acum iau în considerare şi varianta de a fi un profesor de chimie sau de industrie alimentară. Deci am de unde alege“, explică Daniela. 
 
 
Bomboanele premiate de la Sibiu - Foto arhiva personala Daniela Andrasescu
 
Cu numeroase participări la concursuri de profil, tânăra are toate şansele să devină un specialist de succes. Împreună cu alte două colege de facultate, la un concurs internaţional organizat anul acesta, a prezentat un produs delicios, dar şi bun de făcut bani. „Am luat locul trei, dar şi un premiu special pentru cel mai bun produs la degustat, un produs dulce-acrişor. Am pregătit bomboane de ciocolată cu umplutură de dulceaţă de corcoduşe, goji şi sâmburi de caise. Un producător ne-a propus să le introducă în producţia de serie. Ne-a invitat la Bucureşti la o fabrică de ciocolată şi suntem în tratative. În toamnă vom face produsul acolo, în fabrică, pentru ei“, explică tânăra. 
 
RECRUTAŢI DIN STUDENŢIE
 
Orientarea noii generaţii spre agricultură sau industrie alimentară are ca unică explicaţie asigurarea viitorului, după cum spune şi Ovidiu Tiţa, decanul Facultăţii de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului de la Sibiu (ŞAIAPM). „Tinerii vin pentru că, în primul rând, este o ramură care le oferă o foarte mare posibilitate de angajare. Avem multe parteneriate cu mediul de afaceri, cu firme de renume care se interesează de studenţii noştri şi fac interviuri de recrutare încă din facultate. Din datele noastre, peste 60-70% din studenţi îşi găsesc un loc de muncă în domeniu, imediat după absolvire“, lămureşte decanul. 
 

 
Ovidiu Tiţa, decanul facultatii de la Sibiu - Foto Ramona Găină
 
Profesorul adaugă că acest procentaj se explică prin faptul că industria alimentară şi agricultura oferă multe oportunităţi. „Poţi să lucrezi într-o întreprindere, poţi să-ţi faci singur afacerea ta în domeniu, poţi să-ţi faci singur ferma ta, sunt multe oportunităţi acum, sunt fonduri structurale care vin“, completează decanul Ovidiu Tiţa. 
 
ÎNVAŢĂ CUM SĂ VÂNDĂ MUNCA PĂRINŢILOR 
 
Ramona Iancu (33 de ani) a terminat, în 2004, Agromontanologia la Sibiu, facultate pe care a ales-o cu convingerea bine înrădăcinată din liceu că agricultura este baza unei dezvoltări sustenabile. Imediat după absolvire, a lucrat o perioadă ca inginer agronom la o renumită fermă care se ocupă de cultivarea alunelor, iar acum este şef de lucrări în cadrul facultăţii. 
 
„Mulţi studenţi de-ai mei vin din familii în care agricultura este tradiţie. De când erau mici au ferme de vaci, capre, oi, dar partea de obţinere a produsului le lipseşte. Părinţii acestor tineri vor să aibă alături o persoană calificată, care să le susţină afacerea. Au multe oportunităţi să-şi vândă marfa, dar nu ştiu în ce fel“, spune Ramona Iancu. 
 
 
Ramona Iancu, sef lucrari in cadrul SAIAPM SIbiu - Foto Ramona Găină
 
Specialista adaugă că dificultăţile micilor fermieri apar atunci când, de exemplu, trebuie să proceseze laptele: „Ne spun: «Noi ştim agricultură, că facem de-o viaţă asta, dar nu ştim să facem un produs de calitate ca să-l putem vinde». Avem studenţi la Industrie Alimentară care, atunci când s-au înscris la facultate, aveau deja ferme şi au reuşit să-şi facă făbricuţe în care să-şi proceseze ceea ce obţin din ferma lor“. 
 
Concurenţă mare şi la Cluj
 
Nu doar la Sibiu absolvenţii de liceu se îndreaptă tot mai mult spre domeniul agricol. La Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca au rămas, după sesiunea din vară, puţine locuri la specializări ca Agricultură şi Industrie Alimentară. Unul dintre prorectorii instituţiei, Adrian Oros, spune că la specializarea Agricultură a rămas un singur loc neocupat la buget din cele 57, iar 6 locuri sunt neocupate din cele 20 cu taxă puse la bătaie. O concurenţă mai mare este la profilul Industrie Alimentară, unde s-au înscris 338 de tineri. La buget au rămas 4 locuri neocupate din 89 scoase la concurs, iar din locurile cu taxă — doar 40 din 121 mai sunt libere pentru toamnă. „Sunt trei sau patru persoane pe un loc la această specializare. În ultimii cinci-şase ani, după cele două sesiuni anuale, toate locurile la aceste două specializări s-au ocupat în proporţie de 100%“, afirmă Oros. (Florina Pop)
 
Vă mai recomandăm: 
 
 
În decorul splendid al Munţilor Cindrel, în 1894 o asociaţie săsească pune bazele renumitei staţiuni montane româneşti Păltiniş. La mai bine de un secol de atunci, zona a rămas un adevărat rai al iubitorilor de drumeţii montane şi al pasionaţilor sporturilor de iarnă.
 
 
O iniţiativă  începută imediat după Revoluţie de o fundaţie olandeză  în localitatea braşoveană Victoria s-a transformat nu doar într-o şansă pentru copiii nimănui, ci şi într-o afacere de succes, administrată de un cuplu de ingineri olandezi, unde lucrează persoane care provin din centre de plasament din ţară.
 
 
Reprezentanţii Muzeului Astra din Dumbrava Sibiului desfăşoară un program prin care îi sprijină pe cei care vor să reabiliteze sau să ridice din temelii case tradiţionale. Interiorul caselor tradiţionale poate fi păstrat întocmai sau poate fi adaptat vieţii moderne, cu geamuri termopan şi calorifere în cameră.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: