Tot ce trebuie să ştim despre avalanşe. Care sunt semnele care indică pericolul şi cum trebuie să reacţionăm dacă suntem surprinşi de valul de zăpadă

Tot ce trebuie să ştim despre avalanşe. Care sunt semnele care indică pericolul şi cum trebuie să reacţionăm dacă suntem surprinşi de valul de zăpadă

La peste 2.000 de metri altitudine, stratul de zăpadă poate fi periculos până în luna iunie

Înainte să plecaţi iarna în drumeţii montane în zone cu risc de avalanşă, echipamentul special este obligatoriu. Specialiştii spun că sunt anumite semne care ne avertizează asupra pericolului, şi ne explică şi cum trebuie să reacţionăm dacă am fost surprinşi de avalanşă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Salvamontiştii spun că în munţii înalţi, de peste 2.000 de metri altitudine, stratul de zăpadă poate fi periculos nu doar pe perioada lunilor de iarnă, ci până în luna mai, chiar şi iunie. ”Avalanşa este cel mai perfid risc în munte, pentru că este destul de greu de anticipat, cu toate cunoştinţele noastre, avansate sau mai puţin avansate. Cu toate măsurile pe care le putem lua suntem expuşi acestui risc şi în orice moment putem fi victimele unei avalanşe”, spune Adrian David, şeful Serviciului Salvamont Sibiu. 
 

Tipuri de avalanşă

 
Potrivit sursei citate, riscul cel mai mare este după ninsori recente, cu zăpadă căzută în cantitate mare, atunci când se încălzeşte vremea brusc şi după ninsori reduse cantitativ dar însoţite de vânt. 
 
”În cele mai multe cazuri în care o persoană este surprinsă de avalanşă declanşarea a făcut-o chiar acea persoană, pentru că prin suprasarcină determinată de greutatea omului a rupt acel echilibru fragil de rezistenţă între straturile de zăpadă. Zăpada în munte nu se aşează ca în oraş, în momentul în care straturile cresc succesiv apar nişte modificări, o metamorfoză a cristalului de zăpadă, de la un fulg de nea care arată foarte frumos ajunge la o granulă de gheaţă. Lucrul ăsta nu se produce dintr-o dată, se produce în timp, iar acea transformare este determinată de temperatură, de umiditate şi de presiunea greutăţii zăpezii căzute. Căzând mai multe straturi între ele apar diferenţe de structură, de granulaţie, diferenţe de temperatură şi automat apar tensiuni. În momentul în care pe acel strat de zăpadă vine o suprasarcină presiunea creată de acea suprasarcină determină ruperea stratului de zăpadă. Atunci un strat de zăpadă aşezat pe o suprafaţă compactă de zăpadă îngheţată, pe un strat de gheaţă, alunecă foarte uşor. 
 
Mai este un fenomen foarte interesant care se numeşte chiciură de adâncime – între straturi poate apărea acea granulaţie specifică chiciurii care nu are niciun fel de rezistenţă. Cresc cristale de gheaţă datorită umidităţii, datorită temperaturii, şi acele cristale de gheaţă practic nu au nicio rezistenţă. Stratul superior acestei chiciuri poate în orice moment să o ia la vale numai din greutatea zăpezii, în momentul în care se vine cu o suprasarcină atunci avalanşa este garantată. O altă situaţie este cea în care cade o cantitate mare de zăpadă – discutăm aici de un metru căzut în 24 de ore – şi atunci acel strat aproape sigur este instabil. Această avalanşă este una prăfoasă, cu o densitate mai mică. Un alt tip de avalnşă este cea formată pe plăcile de vânt – bate vântul, mută stratul de zăpadă, creează depozite, şi acele granule depuse de vânt au altă structură, sunt compacte, este alt fel de zăpadă. Acea zăpadă nu are de asemenea o aderenţă bună a stratului inferior şi o suprasarcină pe această placă determină ruperea ei, declanşarea avalanşei. Mai sunt avalanşele cu zăpadă umedă, cele de primăvară, nu au viteză mare însă forţa lor este colosală. Am văzut imagini cu turişti prinşi în astfel de avalanşe care erau cu amputaţii de membre”, explică Adrian David. 
 

Semnele care arată pericolul

 
Înainte să porniţi în drumeţii în zone cu risc, este obligatoriu să citiţi buletinul nivo meteorologic, care indică, pe o scală de la 1 la 5, care este gradul de risc de avalanşă în zona respectivă. Astfel, gradul 1 înseamnă risc mic (cod verde)- straturi de zăpadă bine stabilizate pe toate pantele; gradul 2 înseamnă risc moderat (cod galben)- pe unele pante, zăpada e doar moderat stabilizată; gradul 3 înseamnă risc însemnat (cod portocaliu)- numeroase pante instabile; gradul 4 înseamnă risc mare (cod roşu) - straturi instabile pe cea mai mare parte a pantelor iar gradul 5 înseamnă risc foarte mare (cod roşu in chenar negru)- instabilitate generalizată.
 
În zonă, semne care pot indica pericolul sunt crestele de munte care "fumegă",  urmele recente de avalanşe, existenţa unor dune si ”riduri” de zăpadă produse de vânt, zgomote înfundate- "vuuum !" sub bocanci sau schiuri, crăpături în zăpadă ce apar în faţa schiurilor sau bocancilor.
 

Ce include echipamentul de salvare din avalanşă

 
Pentru ca tura de iarnă să fie una reuşită, trebuie să ţinem cont de câteva reguli. ”În primul rând trebuie să ştim unde vrem să mergem, ce vrem să facem. După ce ne-am stabilit ţinta ne informăm asupra condiţiilor meteo din perioada în care vrem să facem tura respectivă. Ne ajustăm echipamentul care să se preteze cel mai bine pentru tura respectivă, pentru condiţiile meteo de atunci. Dacă ştim că avem mult de mers pe pantă cu înclinaţie mică şi zăpadă putem merge pe schiuri de tură. 
 
Trebuie să ne informăm de la echipa Salvamont care acoperă zona în care vrem să mergem, putem obţine informaţii foarte importante legate de zona respectivă. Echipa Salvamomt ştie că are turişti în zonă, le poate da recomandări legate de traseele pe care le urmează, pentru că un lucru care trebuie ştiut este că traseele de iarnă nu urmează de cele mai multe ori un traseu turistic marcat, şi asta tocmai ca să evite zonele cu risc de avalanşă. 
 
Pe lângă echipamentul tehnic pentru alpinism, schi de tură sau sport de iarnă este obligatoriu când se merge într-o zonă cu risc de avalanşă să avem un minim echipament individual de salvare din avalanşă care include sondă de avalanşă, lopată de zăpadă, emiţător electronic de semnalizare în avalanşă (transceiver) şi în plus dacă bugetul permite şi dacă tura e scurtă, rucsac cu airbag-uri, cască de protecţie”, explică Adrian David. 
 
Ce facem dacă am fost surprinşi de avalanşă
 
Salvamontiştii spun că primul lucru pe care trebuie să-l facem, dacă ne surprinde avalanşa, este să nu intrăm în panică. ”Primii salvatori sunt cei din anturaj. În avalanşă rata de supravieţuire are nişte paliere temporale aproape perfect definite. Dacă eşti scos de sub zăpadă în primele 15 minute rata de supravieţuire oscilează între 90 şi 95 la sută. Moartea se produce doar prin traumă în acest interval – te-ai izbit de o stâncă, de un arbore, de ceva. Tragedia mare se produce între minutul 15 şi minutul 30-35, unde rata de supravieţuire se prăbuşeşte la 30 la sută. În acest interval mor cei mai mulţi, pentru că moartea aici se produce datorită lipsei de oxigen. Următorul palier este unde va la 120 de minute, unde rata de supravieţuire scade undeva la 15-20 la sută. Aici apare decesul datorită hipotermiei. 
 
Cei din anturaj pot interveni în cele 15 minute, este puţin probabil să ajungă salvamontiştii în 15 minute. Pentru asta este obligatoriu ca cei care sunt acolo să ştie să folosească echipamentul de salvare din avalanşă, să ştie cum să localizeze victima prin folosirea transceiver-ului, să ştie cum odată identificat semnalul să-l localizeze cu precizie folosind sonda de avalanşă şi nu în ultimul rând să ştie cum să sape în zăpadă.
 
Când se găseşte o victimă primul lucru care trebuie făcut este să i se degajeze căile respiratorii, după care, în funcţie de starea de conştienţă a victimei, se aplică măsurile de prim ajutor corespunzătoare DAR la fel de important este anunţarea avalanşei cu victime. În momentul în care o persoană este surprinsă de avalanşă şi este îngropată de zăpadă se alarmează serviciile Salvamont, cele 30 de secunde necesare unui apel la 112 sunt foarte importante, nu e o întârzierea a intervenţiei, dacă sunt mai mulţi unul sună la 112 obligatoriu”, mai spune Adrian David.  
 
Vă mai recomandăm: 
 
 
Dacă urcaţi iarna pe munte, trebuie să fiţi echipaţi corespunzător, să vă informaţi asupra prognozelor meteo, iar din rucsac nu trebuie să vă lipsească anumite lucruri.
 
 
Consultanţi în cadrul unei agenţii de turism au explicat pentru ”Adevărul” care sunt aspectele care trebuie luăte în calcul, în funcţie de tipul de vacanţă pentru care optăm.
 
 
Un avocat a explicat, pentru „Adevărul”, când avem şanse să ne recuperăm în instanţă permisele de conducere după ce am fost opriţi în trafic de poliţişti.
 

Mulţi dintre cumpărătorii de autoturisme second-hand le găsesc abia după achiziţie „viciile ascunse“. Un specialist a explicat, pentru „Adevărul“, care sunt greşelile cele mai comune făcute de clienţii neexperimentaţi.

 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările