Pretenţii de rang înalt: Samuel von Brukenthal, baronul de legendă al Sibiului, îşi servea oaspeţii cu produse de patiserie aduse de la Viena şi bea doar apă de izvor adusă de la Răşinari

Baronul Samuel von Brukenthal - sursa foto Muzeul National Brukenthal

O adevărată cultură gastronomică a fost practicată în palatul care găzduieşte astăzi unul din cele mai mari muzee ale României. Baronul prefera ingredientele proaspete, aduse de la moşia de la Avrig, apa de izvor de la Răşinari dar şi cele mai fine produse de patiserie, aduse tocmai de la Viena.

Samuel von Brukenthal a practicat în palatul de la Sibiu o adevărată cultură gastronomică, acesta creând meniuri speciale pentru seratele sale. Bucatele erau pregătite din ingrediente proaspete, aduse de pe moşia de la Avrig, iar de pe masă nu lipseau apa de izvor de la Răşinari laolaltă cu cele mai fine băuturi. 

„Rutina culinară a unei zile era clar prestabilită: mai întâi se servea un „mic dejun cu ceaşcă” urmat de un „mic dejun cu furculiţa”. După-masa urma un „five o clock tea”, unde erau servite cele mai fine produse de patiserie aduse de la Viena sau preparate în brutăria proprie. Baronul primea apropae zilnic în jur de 14 persoane, însă grupurile puteau atinge până la 30 de oaspeţi. 

În timp ce gazda prefera apa limpede de izvor, oaspeţilor le erau servite cele mai alese vinuri din pivniţele sale. Sortimentul de vinuri al baronului cuprindea soiuri selecţionate din Ţările Habsburgice, Franţa şi Ungaria, fără a neglija viţa transilvăneană”, scrie Lisa Fischer în volumul “Edenul de dincolo de codri – Samuel von Brukenthal – politician, colecţionar, francmason de Sibiu”.     

Potrivit sursei citate, în anul 1802, unul dintre oaspeţi relata următoarele despre un banchet: „Vinurile au fost servite în ceşti de cafea din porţelan, felurile de mâncare fiind aduse pe rând. Guvernatorul ne-a oferit cel mai vechi vin de Tokay precum şi alte vinuri ungureşti şi transilvănene. Mesenilor care aveau alte preferinţe li se servea bere englezească sau vieneză, iar pe lângă acestea mai erau oferite încă cel puţin şase soiuri de rachiu franţuzesc”.