Secretele Bisericii Ursulinelor, lăcaşul ridicat în cinstea fetei de rege care a vrut să fie de-a pururi fecioară

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Biserica Ursulinelor - Foto sibiu-turism.ro
Biserica Ursulinelor - Foto sibiu-turism.ro

Unul dintre cele mai frumoase obiective turistice ale Sibiului are în spate sute de ani de istorie, dar şi o legendă foarte frumoasă.

Despre Sfânta Ursula legenda spune că aceasta a fost fiica unui rege creştin şi se consacrase, în mod tainic, lui Dumnezeu. Când a fost cerută în căsătorie de un prinţ păgân, fata a cerut trei ani de gândire, timp în care a plecat într-un pelerinaj însoţită de 1.000 de tinere, iar fiecare dintre cele zece slujnice ale sale, de alte câte 1.000 de tinere. La întoarcerea din pelerinaj, la Koln, tinerele au căzut pradă furiei barbarilor, fiind ucise, cu excepţia Ursulei, pe care regele hunilor, fermecat de frumuseţea ei, şi-a dorit-o de soţie. Fata a refuzat şi a pierit la rândul ei, iar pe locul unde au fost ucise fecioarele s-a ridicat în cinstea lor o biserică.  

Cultul Sfintei Ursula s-a răspândit datorită alegerii fetei de rege drept patroană a unui institut fondat în prima jumătate a secolului XVI de către Sfânta Angela de Merici. Institutul a fost deschis pentru a le forma pe tinerele din zonele sărace, aşa-numitele ”călugăriţe ursuline”.

Povestea ursulinelor, la Sibiu

Călugăriţele ursuline au reprezentat al doilea ordin catolic care s-a integrat în Sibiu în perioada habsburgică. Opt călugăriţe au construit aici o mânăstire şi o şcoală catolică.

”În 1725, la intervenţia comandamentului militar al Transilvaniei, Magistratul va oferi o biserică din cetate către îngrijire călugăriţelor ursuline. Este vorba despre fosta biserică a ordinului Dominican, care a fost alungat din cetate în secolul al XVI-lea odată cu implementarea Reformei. Această biserică era folosită de comunitate la sfârşitul secolului al XVII-lea.

ursuline sibiu

Manastirea si biserica in perioada interbelica - Foto patrimoniu.sibiu.ro

Astfel, în 12 iulie 1733 vor veni din Bratislava opt călugăriţe ursuline, ele fiind primite într-un mod festiv. Ele vor participa activ la viaţa ecleziastică a Sibiului, iar peste o sută de ani, la 12 iulie 1833, le va fi sărbătorită existenţa în oraş. La începutul secolului XX încă mai existau călugăriţe în oraş”, explică istoricul Răzvan Pop, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu.

Şcoală catolică în inima Sibiului

Desfiinţarea ordinului iezuit (primul ordin călugăresc sosit în oraş odată cu administraţia habsburgică) de către împăratul Joseph al II-lea va face ca multe dintre activităţiile acestuia să fie preluate de către alte ordine călugăreşti.

”În Sibiu, ursulinele vor acţiona ca atare, preluând de la iezuiţii alungaţi din cetate rolul educaţional pe care îl aveau. Astfel, în 1789, ele vor dechide şcoala elementară catolică. Aceasta era o continuare a gimnaziului catolic iezuit care va fi împărţit în două şcoli separate. Şcoala ursulinelor va fi una dintre şcolile de elită a oraşului, aici învăţând copii ai famililor bogate, care doreau a-şi educa copii într-un mediu german după un tipic iezuit”, explică istoricul Răzvan Pop.

ursuline sibiu

Biserica Ursulinelor - Foto patrimoniu.sibiu.ro

În 1734, în apropierea bisericii la care au fost arondate Ursulinele se va construi mânăstirea propriu-zisă. ”În 1769, clădirea va fi extinsă (banii fiind oferiţi călugăriţelor de către împărăteasa Maria Tereza) pentru a putea face faţă noii instituţii care se va ridica aici, respectiv şcoala catolică. Pentru construcţia mânăstirii şi a şcolii, una din străzile Sibiului va dispărea, astăzi rămânând doar o străduţă strâmtă în acea zonă a vechii cetăţi. Lucrările vor fi terminate în 1772, costând 38.821 guldeni”, explică istoricul Răzvan Pop.

Vă mai recomandăm: 

Povestea celei mai frumoase locuinţe de saşi din Sibiu - Casa Baronului. Cum a reînviat o profesoară de română tradiţiile şi deliciile culinare ale saşilor

Aurelia Rusu (68 de ani), fostă profesoară de limba română, acum pensionată, a amenajat într-o veche casă săsească din localitatea Bazna un mini-muzeu splendid cu obiecte vechi săseşti, şi a publicat de asemenea o carte cu reţete tradiţionale ale saşilor.

Satul unde nu s-a mai născut nimeni de 27 de ani. Povestea celor 12 oameni care mai trăiesc în Gherdeal: „Saşii au plecat în Germania, românii – sub brazi“

Ultima nuntă în satul sibian Gherdeal a avut loc în 1987, iar ultimul copil s-a născut aici în 1988. Din comunitatea înfloritoare de altădată, care număra 300 de suflete de români şi de saşi, acum au mai rămas doar 12 locuitori, şi toţi trecuţi de 50 de ani. Amintirile lor au rămas închise în cutii cu fotografii alb-negru.

Calfa călătoare care s-a îndrăgostit de România şi a rămas aici: un german cucerit de plaiurile noastre şi-a făcut un atelier de dogărie în satul sibian Richiş

Germanul Christian Rummel (30 de ani) s-a mutat în România în 2010, după ce a ajuns pentru prima dată aici în 2007, în cadrul unui program pentru calfele călătoare. Cucerit de farmecul tradiţiilor locale, şi-a întemeiat o familie şi trăieşte în satul sibian Richiş, unde a repornit atelierul de dogărie.

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite