Scrisoare deschisă din cel mai mare muzeu sibian: „Opriţi campania anti-Brukenthal!“
0
Zece muzeografi cu funcţii de conducere în cadrul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu au lansat o scrisoare deschisă în care cer oprirea a ceea ce numesc „campania anti-Brukenthal“. În cadrul acestei campanii de denigrare, susţin semnatarii, conducerea şi angajaţii muzeului sunt primii vizaţi.
Scrisoarea deschisă, publicată pe pagina de Facebook a instituţiei muzeale, realizează un inventar al ultimelor evenimente sau discuţii publice care fac referire la reprezentanţi ai Muzeului Brukenthal, în special la adresa lui Sabin Luca, manager general. Dar aceste acţiuni se răsfrâng şi asupra altor angajaţi, se arată în respectiva scrisoare.
„Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la apariţia atitudinilor de tip bully şi cyberbully în raport cu personalul muzeului, ameninţarea verbală, proliferarea discursului agresiv, urmărirea şi fotografierea angajaţilor, comentarii în mediile de socializare online privind vestimentaţia, vacanţele, proprietăţile şi alte aspecte ale vieţii private a acestora”, se arată în documentul semnat, printre alţii, de directorul general adjunct Dana Roxana Hrib, şeful Muzeului de Artă, Alexandru Sonoc, şi de Raluca Maria Frîncu, cea care conduce Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului naţional Brukenthal.
Inventarul campaniei
Cei care semnează această scrisoare fac şi un inventar al ultimelor discuţii publice care au pus într-o lumină negativă conducerea actuală a Muzeului Naţional Brukenthal. În cap de listă sunt puse acţiunile contabile-şefe a Muzeului, Mariana Rădulescu, care acum un an a protestat, singură, în faţa instituţiei. Protestul a fost îndreptat împotriva managerului Sabin Luca, acuzat de „instituirea unui regim de teroare“ şi a avut loc pe fondul unor conflicte mutate în instanţă.
În scrisoarea deschisă se aminteşte faptul că procesele pe care contabila şefă a Muzeului le-a pornit împotriva unor decizii ale conducerii (împotriva sancţionării cu avertisment scris şi, mai apoi, a sancţiunii de reducere a salariului acesteia cu zece procente) au fost pierdute de aceasta. Totodată, mai trebuie precizat că, în acest moment, procurorii au în lucru şi un dosar penal referitor la sumele de bani pe care Muzeul naţional Brukenthal ar fi trebuit să le încaseze în urma efectuării lucrărilor de descărcare arheologică pentru şantierul autostrăzii Orăştie – Sibiu. Aceste sume care nu au mai fost încasate, deşi angajaţi ai Muzeului, printre care şi managerul Sabin Luca, au completat în declaraţiile de avere sume încasate pentru activitatea de descărcare de sarcină arheologică pe respectivul şantier.
Mai multe direcţii de atac
Semnatarii scrisorii deschise includ în campania de denigrare şi sesizarea de plagiat depusă pe numele lui Sabin Luca. În calitate de profesor universitar, el este chemat în faţa Comisiei de etică a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu, care a fost sesizată pe tema unei lucrări semnată de Sabin Luca şi care conţine pasaje dintr-o carte publicată cu aproape 20 de ani mai devreme. „Campania a fost dezvoltată în mai multe direcţii paralele prin acuze de plagiat la adresa managerului (ultimul trend din societate şi media), criticarea proiectelor recente şi a strategiei muzeului de anumite cercuri locale şi din ţară (ex. situaţia materialul arheologic Turdaş, muzeu comunist)“, se arată în scrisoarea deschisă „adresată autorităţilor, presei şi publicului“.
Despre acuzaţiile de plagiat aduse lui Sabin Luca puteţi citi mai multe aici
Redăm, mai jos, în mod integral, scrisoarea deschisă publicată în cursul zilei de marţi pe pagina de Facebook a Muzeului naţional Brukenthal
„Scrisoare deschisă adresată autorităţilor, presei şi publicului
Opriţi campania anti-Brukenthal!
Muzeul Naţional Brukenthal este o instituţie românească, finanţată de Statul Român, ce administrează o valoroasă parte a patrimoniului naţional.
Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu este o instituţie complexă ce administrează nouă sedii, un patrimoniu de peste 1.640.000 piese şi desfăşoară activităţi specifice în domeniile artei europene, româneşti şi contemporane, studiului manuscriselor, incunabulelor, cărţilor rare şi vechi, arheologiei, preistoriei, istoriei antice, medievale şi moderne, mineralogiei, paleontologiei, zoologiei şi botanicii, farmaciei, vânătorii şi restaurării.
Aproximativ 20% din patrimoniul său mobil şi imobil (Palatul Brukenthal şi colecţiile originale ale baronului Samuel von Brukenthal) a fost retrocedat în anul 2005 Parohiei Evanghelice C.A. Sibiu, rămânând în administraţia Statului Român prin comodat, instituţia funcţionând cu un regim de dublă proprietate până în prezent. Destinat publicului prin dorinţa testamentară a fondatorului său, baronul Samuel von Brukenthal, muzeul sărbătoreşte anul acesta două secole, având statutul de cel mai vechi muzeu public din România.
Campania anti-Brukenthal
În pofida unui profil cultural demn de un adevărat „templu al muzelor”, Muzeul Naţional Brukenthal se confruntă, din momentul începerii pregătirilor pentru bicentenar, cu o campanie orientată spre deteriorarea imaginii sale publice.
Lansată din interiorul instituţiei prin protestele de stradă, reclamaţiile şi acţionarea în justiţie a muzeului de către contabilul şef Mariana Aurore Rădulescu, această campanie priveşte în special denigrarea managerului Sabin Adrian Luca, asociind mesaje subliminale despre un regim de muncă represiv şi dezumanizant impus angajaţilor. În dinamica de lucru a muzeului, comunicarea dintre departamentul financiar contabil respectiv departamentul administrativ (aflate sub conducerea contabilului şef) şi celelalte departamente ale muzeului a devenit greoaie, supraîncărcată birocratic. Şedinţele consiliului de administraţie au devenit prilejuri cronofage pentru reiterarea acuzelor la adresa managerului şi discursuri de auto-victimizare. În justificarea acţiunilor sale, doamna Rădulescu şi-a asumat statutul de avertizor de integritate.
Campania a fost dezvoltată în mai multe direcţii paralele prin acuze de plagiat la adresa managerului (ultimul trend din societate şi media), criticarea proiectelor recente şi a strategiei muzeului de anumite cercuri locale şi din ţară (ex. situaţia materialul arheologic Turdaş, muzeu comunist), culminând cu declaraţii în discursurile festive de la ceremonia de deschidere a Bicentenarului Brukenthal 2017 privind procedura de clasare anevoioasă, lipsa parităţii în consiliul de administraţie între reprezentanţii statului şi ai Bisericii Evanghelice, lipsa susţinerii reparaţiilor şi întreţinerii (sic!) sediului principal al muzeului [Palatul Brukenthal] de către stat.
Urmărind ofensiva mediatică din ultimii ani, strălucirea bicentenarului păleşte în faţa informaţiilor emise de câteva nuclee ostile despre multitudinea neregulilor din muzeu.
Muzeul Naţional Brukenthal nu poate recunoaşte statutul de avertizor de integritate doamnei Mariana Aurore Rădulescu
Muzeul Naţional Brukenthal nu poate recunoaşte statutul de avertizor de integritate doamnei Mariana Aurore Rădulescu deoarece, potrivit Legii nr. 571 din 2004 (privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi alte unităţi, care semnalează încălcări ale legii), cap. II, art. 4, lit. g „nici o persoană nu se poate preleva de prevederile prezentei legi pentru a diminua sancţiunea administrativă sau disciplinară pentru o faptă a sa mai gravă”. Ori, doamna Rădulescu a acţionat de două ori în instanţă Muzeul Naţional Brukenthal – dosar 3543/85/2015 în care a contestat la Tribunalul Sibiu sancţionarea sa cu avertisment scris pentru întocmirea neglijentă a unor documente financiare, contestaţia fiind respinsă deoarece sancţiunea a fost corect aplicată şi dosar 1571/85/2016 în care doamna Rădulescu a contestat sancţionarea sa cu 10% din salarul pe o lună pentru lipsa nemotivată de la locul de muncă, contestaţia fiind respinsă deoarece sancţiunea a fost corect aplicată.
Despre dezinformare, pe scurt
În Muzeul Naţional Brukenthal, paritatea în consiliul de administraţie este reglementată prin Regulamentul de Ordine şi Funcţionare Internă deşi, din punct de vedere procentual, patrimoniul mobil şi imobil aflat în proprietatea Statului Român respectiv în proprietatea Parohiei Evanghelice C.A. Sibiu nu se află în paritate.
Statul Român susţine reparaţiile şi cheltuielile de întreţinere ale Palatului Brukenthal însă nu poate asigura restaurarea clădirii aflată în depreciere progresivă (a se vedea campania de conştientizare desfăşurată de muzeu în anul 2015). Clădirea fiind intabulată pe Parohia Evanghelică Sibiu, proprietarul este singurul care poate accesa fonduri externe pentru proiectul de restaurare.
Muzeul Naţional Brukenthal desfăşoară una dintre cele mai susţinute activităţi de clasare din ţară, aceasta însă nu poate avea ca obiect doar bunurile retrocedabile Parohiei Evanghelice C.A. ci este în acord cu activitatea generală a instituţiei.
De ce deranjează managerul Sabin Adrian Luca?
Din 2006 la conducerea Muzeului Naţional Brukenthal, în timpul mandatelor domnului Sabin Adrian Luca au fost reabilitate toate clădirile aflate în administraţia instituţiei (mai puţin Palatul Brukenthal datorită retrocedării). Au fost reamenajate integral expoziţiile permanente ale Muzeului de Istorie (11 sectoare), Muzeului de Istorie Naturală (4 sectoare şi o expoziţie în aer liber), Muzeului de Vânătoare (5 sectoare şi un depozit vizitabil), s-au deschis Galeria de Artă Românească, Muzeul de Artă Contemporană şi Sala cu Frescă. În Palatul Brukenthal s-au deschis până în prezent 10 expoziţii şi sectoare expoziţionale permanente noi.
Au fost amenajate grădini şi spaţii de relaxare pentru publicul vizitator în toate clădirile a căror structură include curţi. Dacă la începutul anului 2006 maxim 25% din spaţiile aflate în administrarea muzeului erau deschise publicului, în prezent procentul este de peste 80%. De asemenea, au fost organizate 8 expoziţii integrale ale muzeului peste hotare şi zeci de expoziţii integrale ale muzeului în ţară în cadrul Axelor Culturale Brukenthal, program lansat în anul 2012. La sedii, Muzeul Naţional Brukenthal a organizat între 30 şi 50 de expoziţii temporare anual.
Muzeul Naţional Brukenthal a fost distins cu Premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural Europa Nostra 2010 şi a fost admis în Clubul de Excelenţă The Best in Heritage de către European Heritage Association în 2011. Anul acesta, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a conferit muzeului Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, Categoria E „Patrimoniul Cultural Naţional”.
Din 2009 revista ştiinţifică a muzeului a fost indexată în baze de date internaţionale precum Index Copernicus, Ebscohost, Scopus, Erih Plus şi Scipio. Angajaţii muzeului au absolvit cursuri masterale, doctorale, au urmat cursuri de specializare şi au obţinut titluri de expert. Din anul 2007 şi până în prezent, Muzeul Naţional Brukenthal a fost coordonator sau partener în 17 proiecte cu finanţare externă, naţionale sau europene.
Având în vedere toate acestea, putem afirma faptul că Muzeul Naţional Brukenthal este o instituţie de succes cu o echipă de specialişti ce îşi desfăşoară activitatea cu profesionalism, aşa cum o arată recunoaşterea naţională şi internaţională.
Este firesc deci, în acest context, să ne confruntăm cu câteva întrebări: „De ce deranjează managerul Sabin Adrian Luca?”, „Pe cine deranjează succesul Muzeului Naţional Brukenthal şi buna sa funcţionare?”, „Se află în pericol moştenirea baronului Samuel von Brukenthal, după două secole de existenţă?”
Dorim cultură şi grijă pentru patrimoniu
Deoarece noi nu suntem în măsură să răspundem întrebărilor de mai sus, nici să apreciem dacă managerul, Muzeul Naţional Brukenthal şi rezultatele acestuia sau promovarea moştenirii Brukenthal sunt ţinta încercărilor de destabilizare a activităţii şi deteriorarea imaginii instituţiei, adresăm un apel deschis tuturor celor care cunosc cauzele şi pot găsi soluţii de normalizare.
Redactarea şi depunerea reclamaţiilor, protestele de stradă, emiterea declaraţiilor în presă şi mediile virtuale iau doar ore din viaţa celor dispuşi la acest mod de acţiune şi au un impact public imediat. Rezolvarea lor prin intermediul curţilor de judecată, comisiilor de specialitate şi dosarelor justificative presupune lungi perioade de procesare de către autorităţi, o mare parte din timpul de lucru şi sunt lipsite de audienţă.
De asemenea, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la apariţia atitudinilor de tip bully şi cyberbully în raport cu personalul muzeului, ameninţarea verbală, proliferarea discursului agresiv, urmărirea şi fotografierea angajaţilor, comentarii în mediile de socializare online privind vestimentaţia, vacanţele, proprietăţile şi alte aspecte ale vieţii private a acestora.
Angajaţii Muzeului Naţional Brukenthal au dreptul la o atmosferă firească de lucru, în care eforturile să fie depuse cu scop cultural şi pentru conservarea patrimoniului mobil şi imobil pe care instituţia îl are în administrare. Moştenirea baronului Samuel von Brukenthal are dreptul la multe alte sute de ani de existenţă în folosul prestigiului cultural al României şi al publicului din întreaga lume care vizitează oraşul Sibiu.
Sibiu, 10.04.2017
Semnatari:
Director General Adjunct Dr. Dana Roxana Hrib
Şef Secţie Muzeul de Artă Dr. Alexandru Sonoc
Şef Secţie Muzeul de Istorie Dr. Raluca Maria Frîncu
Şef Secţie Muzeul de Istorie Naturală Dr. Rodica Ciobanu
Şef Secţie Laboratoarele de Restaurare Dr. Dorin Barbu
Şef Secţie Conservare şi Supraveghere Patrimoniu Robert Strebeli
Şef Secţie Educaţie, Marketing şi Comunicare Dr. Alexandru Constantin Chituţă
Oficiul Juridic Vasile Mircea
Achiziţii publice Daniela Creţu
Audit Intern Iulian Condoiu“
Se încarcă comentariile...
