Sărbătorile de poveste ale familiei Brukenthal. Cum se celebra Crăciunul în casa legendarului baron din Sibiu

Baronul Samuel von Brukenthal

Legendarul baron Samuel von Brukenthal, cel care a lăsat moştenire muzeul cu acelaşi nume, unul din cele mai cunoscute din România, îşi petrecea sărbătorile la Casa din Grădină, o locuinţă aflată tot în Sibiu, dar mai mică decât impozantul palat din Piaţa Marea a oraşului.

Familia se retrăgea aici pentru ca spaţiul care trebuia încălzit era mai mic iar baronul era cunoscut drept o fire economă.

”Îşi petreceau sărbătorile la Casa din Grădină, de pe strada Conmstantin Noica colţ cu strada Berăriei, un fel de reşedinţă rurală, acolo nu trebuia să încălzească atât, încălzirea era scumpă şi în vremea aia, palatul de la Sibiu era încălzit numai în partea din faţă iar servitorii aveau căldură numai de la vetrele de foc de la bucătărie şi de unde locuiau ei. Familia stătea la Casa din Grădină pe timpul iernii. Brukenthal a locuit în palat practic doar în ultimii ani de viaţă, ca să nu trebuiască să vină zilnic de acolo aici pentru că suferea de gută. Venea pentru că ar fi fost mult mai scump să se facă mâncare pentru el acolo şi pentru servitori aici”, explică Alexandru Sonoc, şef secţie Galeriile de Artă din cadrul Muzeului Naţional Brukenthal. 

Masa de sărbătoare

Sărbătorile familiei respectau tradiţiile vremii. ”Nu există izvoare directe care să ne spună cum sărbătorea familia Brukenthal Crăciunul. Ştim că obişnuia să se sărbătorească din alte referiri – atât în mediul protestant cât şi în mediul catolic lumea mergea la biserică, se cântau colinzi în seara de Ajun, se mânca în general după apariţia primei stele în seara de Ajun. 

Mâncărurile erau în parte asemănătoare celor din zilele noastre, în parte destul de diferite. Erau foarte la modă pateurile cu tot felul de umpluturi, inclusiv cu raci măcinaţi, se mâncau afumături de porc, peşti afumaţi, foarte multe prăjituri, al modă erau foietajele în vremea aceea, se mâncau fructe confiate, şerbeturi, marmelade, prăjituri cu nuci, fructe uscate. Se bea vin, ţuici. În mediul german se împodobea brad, în mediul românesc mult mai târziu, se mergea cu colinda, casa întreagă era luminată. Crăciunul în general e o sărbătoare a luminii, toate casele erau puternic luminate, în funcţie de posibilităţile financiare ale fiecăruia mergeau de la simple lumânări de seu care miroseau urât şi făceau mult fum la lumânări de ceară care erau mai scumpe”, explică Alexandru Sonoc. 

Cadouri pentru sărmani

Ajunul Crăciunului se sărbătoarea în familie iar masa de a doua zi se servea în compania unor invitaţi. ”Existau invitaţi la masa de Crăciun, în general Ajunul se petrecea în familie iar la masa din ziua de Crăciun existau şi invitaţi sau se lua masa uneori chiar şi cu servitorii, depinde de cât de mulţi erau, de relaţiile dintre ei şi stăpânul acestora. Se făceau daruri la săraci, membrii familiei îşi făceau cadouri unii altora. Pomenile erau un obicei pentru ziua de Crăciun şi se dădeau la ieşirea de la biserică. Importanţa sărbătorilor este dată şi de faptul că în colecţia Baronului se găsesc mai multe tablouri care prezintă scena naşterii, scena vestirii către păstori, adoraţia magilor. 

Se ştie că în asemenea zile de sărbătoare, după ce oamenii mâncau destul de bine, trebuia puţină plimbare, puţină ieşire la aer rece, şi pentru a-şi reveni de pe urma mahmurelii, se făceau plimbări cu sania sau pur şi simplu plimbări pe jos, copiii patinau pe apa îngheţată, asta vedem şi în peisajele de iarnă din colecţia baronului Samuel von Brukenthal”, adaugă Alexandru Sonoc. 

Vă mai recomandăm:

Un tată din Sibiu îşi creşte singur cele cinci fete recuperate dintr-un orfelinat: „Nu mă pot mişca de lângă ele. Tot ce fac pentru ele fac“

Un bărbat în vârstă de 42 de ani din localitatea Ighişu Nou, judeţul Sibiu, îşi creşte singur cele cinci fete, pe care mama le-a abandonat într-un centru de plasament.

Afacere de succes cu bunătăţi de Avrig: dulceţurile şi fursecurile delicioase ale bunicii, reinventate alături de decoraţiuni handmade

Bianca Cotora (39 de ani), din localitatea Avrig, judeţul Sibiu, a reinventat, împreună cu mama ei, dulceţurile şi fursecurile bunicii, transformându-le într-un mic business.

Un sibian a construit o casă pentru o familie săracă din satul lui: „E o mulţumire foare mare când te gândeşti că ai schimbat viaţa unor oameni“

Toma Stupu, un bărbat din comuna Vurpăr, judeţul Sibiu, şi-a mobilizat prietenii şi împreună au ridicat o casă nouă pentru o familie cu nouă copii a cărei locuinţă s-a prăbuşit.