România lucrului prost făcut. Pârtia ciobanilor: cum s-au tocat 10 milioane de lei pentru 10 zile de schi pe an, în timp ce localnicii nu au canalizare VIDEO
0
Acum patru ierni, în inima Mărginii Sibiului, la Jina, a fost inaugurată o pârtie de schi de 540 de metri. A costat 10 milioane de lei, din care jumătate fonduri europene, dar zăpada de pe ea se topeşte imediat, iar iarna trecută a funcţionat doar 10 zile.
Situată la 52 de km de Sibiu, Jina este o comună faimoasă în România, un fel de „capitală“ a oieritului. La Jina poţi ajunge după ce traversezi câteva sate de munte, cu străzi înguste şi abrupte şi cu un asfalt din ce în ce mai vălurit.
„Domeniul schiabil de la Jina“ nu poate fi găsit decât dacă întrebi oamenii din sat. Unii îţi vor indica o străduţă neasfaltată de lângă biserica nouă din centrul satului, în timp ce accesul „oficial“ este situat la câteva sute de metri mai încolo, vizavi de sediul Primăriei. Accesul este semnalizat cu o plăcuţă de-o palmă lăţime pe care scrie „Pârtie schi“ şi care este agăţată pe un stâlp de energie electrică, la patru metri înălţime. „Au băgat o groază de bani în pârtia asta şi noi nu avem canalizare, nu avem apă bună, nu avem drumuri“, se ştropşesc sătenii când sunt întrebaţi cât de folositoare este investiţia.
Proiectul şi realitatea
Ideea unui „domeniu schiabil la Jina“ aparţine fostului primar, Iancu Beschiu (trecut prin PUR, PS şi PSD), cel care a condus comuna din 2004 până anul trecut, când s-a pensionat. „Pârtia de schi e una din promisiunile realizate“, vorbeşte mândru Beschiu despre proiectul generat de o idee de-a sa din 2010, concretizată într-un proiect depus pentru finanţare europeană. La final, proiectul a consumat 10,29 milioane de lei, din care 5,1 milioane de lei reprezintă asistenţă financiară nerambursabilă a Uniunii Europene. Restul banilor au fost asiguraţi din fonduri guvernamentale şi din bugetul local. Ca termen de comparaţie, pe anul în curs bugetul comunei Jina este de aproximativ şase milioane de lei.
Pârtia ciobanilor din Jina: zece milioane de lei pentru zece zile de schi pe an
În proiectul redactat de autorităţile locale se estima creşterea cu 20% a numărului de pensiuni din comună şi creşterea cu 50% a numărului de turişti. Cu toate astea, în comună sunt în prezent trei pensiuni. Lucrările de amenajare a pârtiei au început în 2011 şi fost încredinţate prin procedură de achiziţie publică firmelor Sinecon SRL din Sibiu şi Acomin SA din Deva.
„Foarte slab merge“
Chiar peste drum de accesul oficial înspre pârtia de la Jina se află una din cele trei pensiuni din sat, „Iezerul“. „Noi nu am avut cereri de cazare din partea unor turişti care să fie interesaţi de pârtia de schi. Foarte slab merge din punctul acesta de vedere. Poate dacă s-ar face mai multă reclamă, ar fi ceva“, spun reprezentanţii pensiunii.
Panglica domeniului schiabil a fost tăiată în decembrie 2013, doar că momentul oficial nu a putut surprinde şi funcţionarea instalaţiei de teleschi, deoarece aceasta nu era branşată atunci la reţeaua de energie electrică.
„Pârtia nu e deschisă că nu e zăpadă. A viscolit acum vreo săptămână, dar numai a nins aşa, de vreo doi-trei centimetri. Dacă ninge, noi îi dăm drumul. Dar să ningă bine“, spunea primarul Iancu Beschiu, la inaugurarea domeniului schiabil, în 2013.
Respectiva instalaţie are o capacitate de 893 de persoane pe oră, conform fişei tehnice. În afară de teleschi, pârtia de la Jina are şi două tunuri de zăpadă. Cele două tunuri nu pot fi folosite la capacitatea proiectată dintr-un motiv simplu: sunt alimentate din reţeaua de apă a localităţii, în care nu există suficientă presiune.
Cei care ar veni cu maşinile la pârtia de la Jina ar trebui să le lase în drum, deoarece nici parcare amenajată nu există, în afara celei din faţa Primăriei, unde sunt cam zece locuri. Oamenii din sat se feresc să îşi dea numele când sunt invitaţi să vorbească despre beneficiile pe care le adus investiţia de zece milioane de lei în comuna lor. „Nu vreau să am treabă cu primarul după aceea. Dar stai să îţi arăt ceva“, vorbeşte un bărbat care ia din casă un pahar cu apă şi îl umple la cişmeaua de la poartă. „Pare bună, nu? Dacă mai stăm un pic vor începe să se vadă depunerile din apă. Căci avem staţie de epurare, dar nu funcţionează. Astea sunt adevăratele probleme. Astea şi canalizarea, nu pârtia aia în care au aruncat banii degeaba“, se enervează bărbatul.
Fără zăpadă artificială, pârtia poate fi folosită doar când „dă Domnul de sus“, mustăceşte Nicu. E un copil de 13 ani din Jina, printre puţinii care a apucat să schieze iarna aceasta pe pârtia de zece milioane de lei. „Prin ianuarie au fost vreo zece zile în care am putut schia. Mie mi-a plăcut, căci ştiu să schiez. E cam uşoară pârtia, dar pentru copii eu cred că e bună“, spune Nicu. În anii trecuţi, pârtia a fost deschisă în acelaşi regim – când şi când, dar tot numai câteva zile pe an.
Branşată la reţeaua electrică, instalaţia de telescaun a funcţionat în cele zece zile din acest an la un tarif de doi lei pentru o urcare sau de 30 de lei, pentru o zi întreagă. „De încasat, nu s-a încasat prea mult. Câteva mii de lei, cel mult“, aproximează noul primar al comunei, Vasile Beschiu (PNL), care poartă acelaşi nume cu fostul primar fără a fi însă şi rude.
Alte probleme ale pârtiei
Noul primar speră să reuşească ceva cu investiţia din mijlocul satului. „Suntem în căutare de ceva investitori, după ce vor trece cei cinci ani în care suntem obligaţi să păstrăm pârtia în situaţia în care este. Vrem să vedem dacă se poate face şi pe sezonul de vară, să dăm, cât de cât, o folosinţă mai bună. Investiţia nu cred că poate fi recuperată, căci e prea mare, dar sperăm să dea anvergură zonei, să fie mai atractivă pentru turism“, spune noul primar. Din bugetul comunei el mai plăteşte aproximativ 70.000 de lei pe sezon unei firme din Alba, care să opereze – când este zăpadă – pârtia de la Jina.
Probleme acestei investiţii încep însă chiar de la amplasament, spun administratorii de pârtii din zona Sibiului. „În primul rând, pentru ca o pârtie să devină o investiţie funcţională în ţara noastră, amplasamentul trebuie situat la o altitudine de minim 1.300 de metri“, arată administratorul unei domeniu schiabil privat din zona Sibiului pentru „Adevărul“. Pârtia de la Jina este situată la puţin peste 1.000 de metri altitudine. „Şi nici zăpada artificială nu înseamnă că apeşi pe un buton şi, gata, ai pârtie bună de schi. E o adevărată ştiinţă, până la urmă, acest aspect. Apoi, pentru o pârtie mai este nevoie de cazări şi de parcare generoasă. Dar altitudinea este cea mai nasoală. Acolo s-a greşit cel mai mult la Jina“, mai arată administratorul pârtiei private.
Întreţinerea, utilizarea şi modul de funcţionare ale pârtie intră în responsabilitatea autorităţilor locale, arată reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Centru, cea care a reprezentat organismul intermediar în implementarea proiectului pe fonduri europene de la Jina. Iar conform normelor europene, timp de cinci ani de la implementarea proiectului, exploatarea pârtiei trebuie să respecte obligaţiile asumate iniţial, altfel banii trebuie returnaţi. „Obiectivul trebuie să fie disponibil pentru funcţionare, în anumite condiţii de siguranţă, cinci ani de la data inaugurării. Însă cât timp este deschisă pârtia pe an nu este specificat. Nu este o cerinţă în proiect“, explică reprezentanţii ADR Centru.
Citiţi şi:
România lucrului protst facut. Pârtia de 3 milioane de euro construită în bătaia soarelui
Romania lucrului prost facut. Blestemul teilor taiati in Iasi
Romania lucrului prost facut. Centrul turistic care impinge patru pliante
Romania lucrului prost facut. Parcul din pustiu
Se încarcă comentariile...
