Reşedinţa istorică a mitropoliţilor din Ardeal. Cum se dărâmă superba clădire de patrimoniu cu voie de la Guvern

Iniţiată încă din 2010, clasarea ca monument istoric a clădirii care, la începutul secolului trecut, a servit drept reşedinţă a mitropoliţilor Ardealului, nu a mai fost finalizată. Decizia a fost asumată de fostul ministrul al Culturii, Ionuţ Vulpescu, în condiţiile în care una din laturile clădirii cu încărcătură istorică s-a „despicat“ în două. În aceste condiţii, preoţii au decis construirea unei noi reşedinţe chiar lângă cea în paragină.

Ridicată în anul 1900 pe un teren achiziţionat încă de pe vremea fostului mitropolit Andrei Şaguna, clădirea în discuţie se află în mijlocul unui parc de 10.000 de mp, situat în Sibiu. Valoarea arhitecturală a clădirii folosită drept reşedinţă a mitropoliţilor Ardealului a fost remarcată de specialiştii Direcţiei pentru Cultură Sibiu, care au propus în 2010 clasarea acesteia ca monument istoric de importanţă naţională. Propunerea primit aviz favorabil de la Comisia naţională a monumentelor istorice reunită în şedinţa din 24 martie 2010, în ciuda opoziţiei reprezentanţilor Mitropoliei Ardealului, care au arătat că pentru reabilitarea acelei clădiri – mai ales dacă este clasată ca monument istoric – este nevoie de sume mult prea mari.

O procedură niciodată finalizată

Comisia naţională a monumentelor istorice a dat aviz favorabil demarării procedurilor de clasare considerând că atât clădirea, cât şi parcul în mijlocul căreia este ridicată Reşedinţa mitropoliţilor întrunesc toate condiţiile necesare unui astfel de demers. Potrivit legislaţiei în vigoare, ca urmare a acestui aviz, reprezentanţii Direcţiei pentru cultură Sibiu aveau la dispoziţie un an calendaristic pentru a finaliza procedurile necesare.

Pe parcursul acestui an, relaţiile între inspectorii Direcţiei şi reprezentanţii Mitropoliei s-au răcit, aceştia din urmă refuzând accesul în clădire pe motiv că aceasta este în pericol de a se prăbuşi. Mai mult, uşa şi geamurile de la parter au fost zidite, accesul în fosta reşedinţă mitropolitană pentru realizarea de fotografii necesare procesului de clasare fiind imposibil.

Cu toate acestea, dosarul a fost finalizat în termenul legal, ultimul pas rămas fiind cel al publicării în Monitorul Oficial a ordinului de ministru prin care clădirea situată în Sibiu, pe strada Transilvaniei la nr. 38, este declarată monument istoric de categoria A (importanţă naţională). Ordinul de ministru nu a mai fost, însă, niciodată publicat în Monitorul oficial. „În anul 2015, procedura de clasare nu a fost finalizată prin asumare de către Ministrul Culturii”, se arată într-un răspuns semnat de Ştefan Gamureac, director Direcţiei Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii. Motivul acestei decizii nu a fost făcut public, iar fostul ministru al Culturii, Ionuţ Vulpescu, nu a putut fi contactat.

”Ascunsă” în mijlocul unui hectar de verdeaţă, vechea reşedinţă este considerată una din cele mai frumoase clădiri din Sibiu FOTO Traian Deleanu

Decizia de clasare ca monument istoric a clădirii a fost atacată în contencios administrativ de către reprezentanţii Arhiepiscopiei Sibiu, dar instanţele nu s-au pronunţat încă pe această speţă. După cum arată şi reprezentanţii Ministerului, Legea privind protejarea monumentelor istorice prevede că, în cazul unui proces, până la pronunţarea unei hotărâri rămasă definitivă şi irevocabilă, „asupra bunului imobil în cauză se aplică regimul juridic al monumentelor istorice“.

Preoţimea nu a mai aşteptat: a construit o nouă reşedinţă

Încă de la demararea procedurilor de clasare, reprezentanţii preoţimii nu s-au arătat mulţumiţi de decizie. „Nu înţelegeţi, acolo, la cinci metri de casă este un fund de vale şi am iniţiat o serie de studii de specialitate pentru a vedea care este starea de fapt. Acolo trebuie investiţi foarte mulţi bani”, declara mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza, despre respectiva clădire. 

Suma mare de bani invocată de Streza se datorează şi unor intervenţii realizate înainte de 1989, când clădirea a fost trecută în proprietatea statului în urma naţionalizării. Din cauza instabilităţii unor ziduri, administraţia locală de la acea vreme a decis să umple tot subsolul clădirii cu beton armat, în speranţa că această soluţie va stopa degradările. Betonarea subsolului nu a dat rezultatele dorite, iar acum consolidarea clădirii mai poate fi făcută doar prin îndepărtarea stratului imens de beton, operaţiune considerată de reprezentanţii Mitropoliei mult prea costisitoare raportat la rezultatele obţinute.

„Reşedinţa este în patrimoniul nostru şi nu avem niciun interes să o demolăm. Dar acolo vom pune şi o biserică”, mai anunţa ÎPS Streza în 2010. Biserica nu a mai fost construită, dar, în schimb, a fost ridicată o nouă clădire de cu demisol, parter şi mansardă şi o amprentă la sol de 382 de mp. Clădirea este aproape finalizată la exterior şi va folosi drept reşedinţă a mitropolitului Ardealului.

În acte, noua clădire se numeşte Casa arhierească Sf. Andrei. Surse din cadrul Mitropoliei arată că aceasta va fi noua reşedinţă a mitropoliţilor Ardealului FOTO Traian Deleanu

Verificări tardive

Noul clădire ridicată cu scopul de a deveni casă pentru mitropoliţi se află la câţiva metri de reşedinţa în paragină şi are la bază o autorizaţie de construire emisă de Primăria Sibiu în martie 2014. Terenul pe care a fost edificată construcţia a fost dezmembrat din cei aproximativ 10.000 de mp ai parcului aferent vechii reşedinţe, operaţiune considerată în afara legii de către reprezentanţii Ministerului. „În anul 2016 şi 2017, Direcţia judeţeană pentru Cultură Sibiu ne-a transmis informaţii noi, din care a rezultat că terenul cu grădină propus spre clasare a fost dezmembrat, iar pe locul grădinii a fost construit un imobil nou. (…) În prezent, Direcţia judeţeană pentru Cultură Sibiu identifică în ce condiţii au fost realizate lucrări noi la imobilul în cauză“, se mai arată în răspunsul Ministerului Culturii.

Verificările amintite de Minister sunt tardive, din moment ce chiar Direcţia pentru cultură Sibiu este cea care a dat aviz favorabil ridicării noii construcţii în umbra Reşedinţei mitropoliţilor. La obţinerea autorizaţiei de construire, reprezentanţii Arhiepiscopiei Sibiului au declarat că valoarea iniţială a investiţiei în noua clădire este de 389.035 de lei. Eliberarea acestei autorizaţii a fost scutită de taxe.

Noua reşedinţă este ridicată la câţiva paşi de cea care stă să se prăbuşească FOTO Traian Deleanu

„Un pompos edificiu”

Reşedinţa mitropoliţilor din Sibiu a fost clasată ca monument istoric şi pentru că este singura reşedinţă de vară cu grădina păstrată integral şi cu o doză importantă de substanţă istorică originară. De frumuseţea acestei clădiri a scris şi un fost membru al Academiei Române, Silvestru Moldovan, în cartea sa denumită „Ardealul“, publicată în 1911. „”Un pompos edificiu în formă de vilă, făcut în 1900. Grădina spaţioasă, în mijlocul căreia se înalţă rezidenţa, este una dintre cele mai frumoase din Sibiu”, scria Moldovan în cartea amintită.