Reacţia minorităţilor la acţiunea introdusă de Guvernul României împotriva iniţiativei „Minority Safe Pack“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În timp ce reprezentanţii minorităţii maghiare se plâng de faptul că România se izolează la nivel european atacând iniţiativa „Minority Safe Pack“, susţinută de UDMR, reprezentanţii celorlalte minorităţi naţionale spun că, de fapt, lucrurile stau invers. „România este «superstandard» la nivel european“, spune, spre exemplu, liderul deputaţilor din partea minorităţilor naţionale.

Faptul că acţiunea introdusă de Guvernul României împotriva iniţiativei „Minority Safe Pack“ a fost publicată în Jurnalul oficial al UE în ziua de 14 august 2017 – când România se afla în minivacanţa de Sf. Maria – a făcut ca nici reprezentanţii minorităţilor din ţara noastră să nu afle, deocamdată, de acest demers. 
 

Singurii care au atras atenţia, declarându-se „consternaţi“, au fost reprezentanţii UDMR, organizaţie care a lansat – alături de Federaţia minorităţilor naţionale din Europa (FUEN) – iniţiativa cetăţenească europeană ”Minority Safe Pack” (MSP), proiect care a fost înregistrat de Comisia Europeană în martie 2017. De la această dată decurge termenul de un an în care să fie strânse un milion de semnături din minim şapte state ale UE, astfel încât iniţiativa să intre în dezbatere la nivel european. Iar faptul că România a atacat la Tribunalul UE decizia Comisiei Europene referitoare la iniţiativa în discuţie este considerată o acţiune cu impact negativ la nivel european, apreciază liderii UDMR. „Este un demers care lezează interesele a 50 de milioane de cetăţeni minoritari din Europa, inclusiv a comunităţii maghiare din România“, a declarat, spre exemplu, Porcsalmi Balint, preşedintele executiv al UDRM, citat de Mediafax.

„Mă amuză că România este într-o lumină negativă“

Varujan Pambuccian este liderul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, el reprezentând şi minoritatea armeană. Potrivit lui, oricum iniţiativa MSP nu are şanse să fie implementată în legislaţia europeană. „Există ţări în UE, cu greutate mare, precum Franţa, de exemplu, care nu recunosc prin legislaţie nici măcar existenţa minorităţilor, ce să mai vorbim de drepturi. Grecia, la fel, şi mai sunt şi alte ţări europene. De aceea, eu nu cred că o astfel de iniţiativă va trece şi se va transpune în legislaţia europeană, din cauza unui blocaj care va veni din partea Franţei, de exemplu. Acolo nu există nici noţiune de minoritate etnică, în care există cetăţenia franceză, punct“, declară Pambuccian.

În oglindă cu situaţiile din Franţa ori Grecia, deputatul enumeră că în România minorităţile naţionale sunt reprezentate politic, au dreptul de a-şi utiliza limba proprie în şcoli, au departamente dedicate la nivel guvernamental. „Avem chiar şi o agenţie specializată pentru problemele romilor, iar în zona fondurilor europene avem pachete dedicate problemelor romilor. Adică, ce să vă mai spun? Haideţi să facem o comparaţie cu Franţa, după aceea, şi mai vorbim. Noi, oricum, suntem aşa, într-o stratosferă faţă de nivelul în care sunt tratate minorităţile în ţările din Europa. Şi mă amuză că România este pusă în acest context într-o lumină negativă, în condiţiile în care România este «superstandard» la nivel european“, mai declară Pambuccian.

Nici reprezentanţii minorităţii germane din România nu ştiau de acţiunea Guvernului României la Tribunalul UE, dar arată că, oricum, iniţiativa MSP nu este binevenită. „Noi avem rezerve, şi eu personal, am rezerve, faţă de iniţiativă, de aceea nici nu am susţinut-o. Dacă sunt chestiuni de drept european în discuţie, e bine ca acestea să fie tranşate la nivelul instituţiilor europene. În ce priveşte FDGR, noi am considerat şi considerăm că politica României în domeniul minorităţilor naţionale de după 1989 reprezintă un model de succes, la care am contribuit, deopotrivă, majoritate şi minorităţi. Noi suntem mulţumiţi cu situaţia actuală“, declară Ovidiu Ganţ, fost europarlamentar, în prezent deputat din partea Forumului Democrat al Germanilor din România.

În afara competenţelor Comisiei Europene

Lansată încă de acum patru ani de către liderii UDMR, iniţiativa MSP are printre obiective modificarea legislaţiei europene astfel încât să fie recunoscute şi regiuni care nu au legătură cu graniţele administrative interne ale statelor membre, regiuni care însă să poată beneficia de politicile de coeziune ale UE. După cum se arată şi într-o analiză Historia, această iniţiativă urmăreşte, în cele din urmă, recunoaşterea unor forme de autonomie teritorială pe criterii etnice, de genul proiectului Ţinutului Secuiesc, promovat intens de o parte a minorităţii maghiare din ţara noastră. Analiza amintită aduce în discuţie şi posibila influenţă dinspre Federaţia Rusă în acest proiect, în condiţiile în care iniţiativa cetăţenească are la bază o decizie luată în cadrul FUEN la Moscova, iar guvernul de la Budapesta alocă 450.000 de euro, anual, susţinerii acestui proiect.

Guvernul României a decis, însă, să atace la Tribunalul UE decizia Comisiei Europene privind această iniţiativă, invocând două motive. În primul rând, propunerea nu are legătură cu diversitatea culturală, susţin reprezentaţii diplomaţiei româneşti. „Comisia se limitează să enumere propunerile de acte pentru care vor fi adunate declaraţii de susţinere ale cetăţenilor şi nu prezintă niciun argument juridic care să fundamenteze concluzia că acestea se încadrează în sfera competenţelor sale“, este cel de-al doilea motiv invocat de Guvern în faţa Tribunalului UE în cererea de anulare a deciziei CE din 29 martie 2017.

Europarlamentar UDMR: demersul României, „surprinzător şi dezamăgitor“

Deputat în Parlamentul European din partea UDMR, Csaba Sógor susţine că demersul României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este o dovadă că politica exemplară privind minorităţile nu este acoperită şi de realitate. Csaba Sógor consideră că în locul unor demersuri reale pentru minorităţi, autorităţile locale fac, mai degrabă, un „exerciţiu de comunicare“, arătându-se surprins şi dezamăgit de acţiunea Executivului român. „Pe lângă faptul că Guvernul României acţionează contra intereselor propriilor cetăţeni care aparţin unei comunităţi minoritare, acesta mai aplică şi un dublu standard: Guvernul consideră importante drepturile lingvistice şi culturale în cazul românilor care trăiesc în Serbia, Ucraina şi Republica Moldova şi solicită atenţie internaţională pentru aceste comunităţi, dar în acelaşi timp nu vrea să accepte ca UE să se ocupe şi de minorităţi naţionale. Dacă România ar fi sinceră privind protejarea drepturilor tuturor cetăţenilor şi ar dori să fie mai eficientă în promovarea drepturilor românilor peste frontiere, atunci acest pas nu şi-ar găsi niciun rost“, declară deputatul care reprezintă România în Parlamentul European.

Acesta mai apreciază că instituţia Comisiei Europene este tot mai criticată din cauza inflexibilităţii în interpretarea regulilor Iniţiativei Cetăţeneşti, amintind şi de faptul că MSP a intrat pe agenda Comisiei tot în urma unui proces european. „Iniţiativa Cetăţenească, ca oportunitate legală pentru cetăţeni de a influenţa activitatea UE este viabilă doar în cazul în care acoperă domenii cu competenţe unionale care afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor şi nu doar cele care sunt pe placul Statelor Membre. Iniţiativa Minority Safepack se referă la un domeniu care afectează în mod direct 60 de milioane de cetăţeni europeni şi, în mod indirect, toţi cetăţenii UE“, mai declară europarlamentarul 

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite