Procesul în urma căruia soţii Iohannis şi-ar putea recupera casa pierdută în centrul Sibiului. Femeia misterioasă din SUA care a dat statul român în judecată

Procesul în urma căruia soţii Iohannis şi-ar putea recupera casa pierdută în centrul Sibiului. Femeia misterioasă din SUA care a dat statul român în judecată

Imobilul situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29, de pe urma căruia preşedintele României a încasat chirii estimate la 320.000 de euro, face obiectul unor noi procese de revendicare FOTO Silvana Armat

O femeie care locuieşte în Statele Unite ale Americii a deschis două procese pe rolul instanţelor din Sibiu, prin care vizează recuperarea parţială sau integrală a aceleiaşi case din centrul Sibiului pierdute definitiv în instanţă de către familia Klaus şi Carmen Iohannis.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cea care a deschis procesul pentru recuperarea unei părţi din averea familiei Iohannis locuieşte în Florida, Statele Unite ale Americii. Se numeşte Rodica Baştea şi este soţia celui care a fost Ioan Baştea (a decedat în 2010), ”punctul de legătură” cu familia preşedintelui României, Klaus Iohannis, în istoria casei pierdute în instanţă.

Ioan Baştea, împreună cu soţia şi soacra preşedintelui României, au moştenit – în baza unui certificat emis în 1999 şi anulat în 2005 – casa din centrul Sibiului. Ulterior, familia Iohannis a închiriat parterul către Raiffeisen Bank pentru o chirie totală estimată la 320.000 de euro, în ultimii 16 ani. Ioan Baştea n-a beneficiat de cotă parte din chirie, deoarece şi-a vândut partea din moştenire soţilor Iohannis în chiar ziua obţinerii certificatului de moştenitor.

De la Eliseu încoace citire…

Istoria averii familiei Iohannis este redesenată în cele două procese pe care Rodica Baştea le-a deschis la Tribunalul Sibiu, ambele în aprilie 2016. Practic, în cele două acţiuni, avocaţii femeii stabilite în Statele Unite pornesc de la istoricul cuplului Eliseu şi Maria Ghenea. Cei doi soţi au muncit în SUA la începutul secolului XX, iar din banii câştigaţi au cumpărat mai multe proprietăţi, printre care două case în centrul Sibiului: una situată pe strada Generalul Magheru, nr. 35, şi una pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 29. La prima adresă a trăit până anul trecut, când a decedat, la vârsta de 82 de ani, Georgeta Lăzurcă, soacra preşedintelui Klaus Iohannis. La cea de-a doua adresă se află apartamentul de 160 de metri pătraţi pe care Iohannis l-a închiriat celor de la Raiffeisen Bank.

Nepotul crescut de mătuşă

Istoria descrisă de avocaţii Rodicăi Baştea surprinde şi momentul în care soţii Maria şi Eliseu Ghenea au descoperit că nu au cui să lase averea pe care o agonisesc. Aşa se face că, din 1926, l-au înfiat, dar fără acte legale, pe un tânăr cu numele Nicolae Baştea, nepotul Mariei Ghenea după frate. L-au crescut în casa familiei Ghenea din localitatea Porumbacu de Jos (judeţul Sibiu, în prezent). ”În calitate de nepot al defunctei Ghenea Maria, a fost crescut de soţii Ghenea Maria şi Ghenea Eliseu de la vârsta de 14 ani, aspect confirmat, de altfel, ca şi un fapt notoriu, şi de martori”, se arată în acţiunile de pe rolul Tribunalului Sibiu.

În 1962, Maria Ghenea a murit. Conform normelor valabile şi atunci, dar şi acum, jumătate din proprietăţile femeii i-au rămas nepotului Nicolae Baştea, iar cealaltă jumătate – soţului, Eliseu. Nepotul Nicolae este considerat moştenitor deoarece tatăl său (fratele Mariei Ghenea) era deja decedat.

În 1963 (cu şase ani înainte de a muri), Eliseu Ghenea semnează un ”Testament” olograf, potrivit cărui act îi lasă nepotului casele din Sibiu. Nepotul nu a apucat, însă, să-şi vadă casele trecute pe numele propriu, deoarece în 1964 Statul Român a naţionalizat toate aceste imobile.

Cadoul de Crăciun

Abia din Ziua de Crăciun a anului 1991, cele două case redevin subiect de discuţie în familia Baştea. Atunci, Nicolae Baştea, ajuns la vârsta de 79 de ani, necăsătorit şi fără copii, a redactat la rândul lui un testament prin care împarte averea pe care o credea moştenită de la Maria şi Eliseu Ghenea. Aproximativ jumătate din această avere a fost transmisă unui nepot de-al său, pe nume Ioan Baştea. Cealaltă jumătate a ajuns în mod egal la Georgeta Lăzurcă (soacra preşedintelui Klaus Iohannis) şi la Carmen Iohannis. Potrivit vecinilor care s-au judecat ani de-a rândul pentru casele în discuţie, soacra actualului preşedinte al României a apărut în testamentul scris de Nicolae Baştea datorită unei vechi relaţii de prietenie.

Recuperarea averii

Acţiunile pentru recuperarea averii familiei Ghenea au un nou punct de cotitură în 1998, când Judecătoria Sibiu, printr-o sentinţă dată în cursul lunii iulie, a decis că Statul Român a naţionalizat abuziv casele din centrul Sibiului. Astfel, în cartea funciară au reapărut drept proprietari soţii Maria şi Eliseu Ghenea.

Însă testamentul olograt lăsat în 1963 de Eliseu Ghenea n-a fost recunoscut de instanţă. O expertiză grafologică a stabilit că a fost scris de două persoane, fapt contrar legilor în domeniu. Totuşi, în 1999, notarul public Radu Gabriel Bucşă din Sibiu a emis Certificatul de moştenitor şi legatar nr. 90/1999. Certificatul a fost bazat pe o adeverinţă semnată de secretarul Primăriei din Porumbacu de Jos, Liviu Munteanu, care a atestat că Nicolae Baştea este unicul moştenitor al soţilor Ghenea.

În chiar ziua eliberării acestui certificat de moştenitor (1 iunie 1999), familia Iohannis a cumpărat de la Ioan Baştea şi jumătatea acestuia din imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu. Tranzacţia are loc pentru suma de 50 de milioane de lei vechi, după cum se arată în contract. Următorul pas este anularea contractelor prin care foştii chiriaşi şi-au cumpărat apartamentele în care locuiau la adresa Nicolae Bălcescu nr. 29.

Pierderea averii

Ceea ce a urmat a devenit extrem de dezbătut în mediul public în ultimele zile. Mai întâi, Tribunalul Braşov a decis pe 1 februarie 2005 că certificatul de moştenitor emis de notarul din Sibiu este nul. În motivarea deciziei care avea să rămână definitivă sunt invocate vicii procedurale: notarul din Sibiu nu avea competenţă teritorială, iar certificatul de moştenitor ar fi trebuit eliberat de către un notar din municipiul Făgăraş, având în vedere că Eliseu Ghenea a decedat în comuna Porumbacu de Jos.

Instanţa a stabilit că secretarul comunei Porumbacu de Jos trebuia să realizeze o cercetare arhivistică mai amplă, şi că notarul din Sibiu nu avea drept de competenţă asupra comunei Porumbacu de Jos, care deşi se află în judeţul Sibiu, aparţine notarial de municipiul Făgăraş, judeţul Braşov.

Certificatul a fost declarat nul în cadrul acţiunilor deschise în instanţă de foştii chiriaşi, care au scos astfel din proprietatea familiei Iohannis, încă din 2005, imobilul de pe strada Gen. Magheru nr. 35 (foto jos). După alţi 12 ani de procese, foştii chiriaşi au obţinut, definitiv şi irevocabil, scoaterea numelui familiei Iohannis şi din cartea funciară a imobilului de pe Nicolae Bălcescu.

Stop – joc şi pentru foştii chiriaşi

După ce Iohannis a pierdut, definitiv şi irevocabil, procesul de la Curtea de Apel Braşov, care viza imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu, chiriaşii care l-au dat în judecată au început un nou proces prin care cer ca numele lor (ale chiriaşilor) să reapară în Cartea funciară.

”La Tribunalul Sibiu ne-a fost admisă cererea de revizuire a cărţii funciare: cei care ne-au dat în judecată în 1999 pentru a ne anula contractele de vânzare-cumpărare nu aveau calitatea procesuală de a deschide acţiunea respectivă. Dar a fost cu recurs şi acum ne judecăm la Curtea de Apel Alba Iulia”, spune Adrian Antonescu, unul dintre chiriaşii din casa de pe strada Nicolae Bălcescu. Potrivit lui, avocaţii care îl reprezintă pe Klaus Iohannis cer suspendarea re-transformării foştilor chiriaşi în proprietari peste apartamentele cumpărate în imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 29.

Un nou certificat de moştenitor

Fără să poată apela la testamentul lui Ghenea, fără să mai poată invoca certificatul de moştenitor eliberat la Sibiu, Rodica Baştea cere acum Tribunalului Sibiu să recunoască faptul că are dreptul să pună în discuţie sfertul de avere pe care l-a moştenit nepotul ei, Nicolae Baştea.

În termeni juridici, Rodica Baştea solicită instanţei să constate că anularea certificatului de moştenitor din 1999 nu a dus la ”afectarea vocaţiei succesorale a moştenitorilor legali sau testamentari, care nu îşi are izvorul în certificatul de moştenitor anulat, ci în dispoziţiile legale care reglementează devoluţiunea succesorală”. De altfel, Rodica Baştea apelează chiar la un paragraf al deciziei Tribunalului Braşov din 2005. ”(…) moştenitorii testamentari ai defunctului Baştea Nicolae vor putea dovedi, prin depunerea de acte de stare civilă, legătura de rudenie dintre defuncta Ghenea Maria şi Baştea Nicolae, vor putea solicita eliberarea unui nou certificat de moştenitor notarului competent, certificat în cuprinsul căruia să se redea în mod corect şirul succesoral şi dezbaterile succesive”, citează Rodica Baştea din respectiva sentinţă.


Femeia nu mai solicită nimic din restul de trei sferturi din avere. Acestea au ajuns în proprietatea Statului Român, după ce dreptul de moştenire al acestora a revenit Paraschivei Micu, sora lui Eliseu Ghenea care, în 1975, a decedat fără urmaşi.

Fără numele lui Iohannis

În niciuna din acţiunile deschise anul trecut de Rodica Baştea la Tribunalul Sibiu pentru recuperarea unui sfert (aproximativ) din averea soţilor Ghenea nu este pomenit numele soacrei sau a soţiei lui Klaus Iohannis. Cu toate acestea, în sintgama "terţe persoane" (n.r. - care ar putea beneficia de refacerea certificatului de moştenitor) se încadrează inclusiv membrii familiei prezidenţiale.

”Aşadar, rugăm instanţa să constate că, în contextul faptic prezentat, apare ca fiind lipsită de orice îndoială calitatea de moştenitori testamentari, în cotele stabilite prin actul de voinţă al defunctului Baştea Nicolae, atât a defunctului Baştea Ioan, precum şi a unor terţe persoane”, formulează, de exemplu, Rodica Baştea, atunci când face referire la testamentul prin care Nicolae Baştea a decis să îşi împartă averea între nepotul său şi soţia şi soacra preşedintelui României.

Cu ochii pe procese

Ambele acţiuni deschise la Sibiu au avut primul termen de judecată în septembrie 2016.

Unul dintre procese are drept obiect "petiţia de ereditate", prin care Rodica Baştea încearcă să dovedească drepturile sale patrimoniale asupra unei părţi a averii familiei Ghenea. Prin a doua acţiune în instanţă, Rodica Baştea cere statului român să emită un nou certificat de moştenitor, în condiţiile în care în urma primului proces s-ar proba calitatea sa de urmaş cu drepturi patrimoniale.

Procesul prin care Statul Român este chemat să elibereze un nou certificat de moştenitor este deocamdată suspendat, până la judecarea celui prin care se va stabili dacă Rodica Baştea şi ”terţe persoane” au dreptul să mai primească sfertul din averea iniţială.

În procese au intervenit în nume propriu şi foştii chiriaşi, cei care au obţinut în instanţă anularea certificatului de moştenitor din 1999. ”Să vedem ce se va întâmpla, deocamdată suntem doar în proceduri, încă nu s-a dezbătut nimic pe fond”, arată Adrian Antonescu, unul din cei care încă locuieşte în imobilul recent pierdut de familia Iohannis.

Pe aceeaşi temă:

EXCLUSIV Misterul celor şase case ale lui Klaus Iohannis. Unde sunt şi cât valorează casele candidatului ACL la prezidenţiale

UPDATE Klaus Iohannis a pierdut apartamentul din centrul Sibiului. Verdict definitiv al instanţei din Piteşti. Reacţia Administraţiei Prezidenţiale

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările