Primarul care a mers 327 de kilometri pe jos, până la Bucureşti, a ajuns la cel mai dificil episod al aventurii sale: întâlnirea cu şefii

După 327 de km parcurşi pe jos, primarul Tudor Mihalache spune că cea mai grea parte acum urmează: întâlnirile cu autorităţile centrale FOTO Facebook / Tudor Mihalache

A treia zi după drumeţia de 327 de kilometri făcută în semn de protest faţă de problema apei potabile din localitatea sa, primarul oraşului Copşa Mică, Tudor Mihalache, a început periplul pe la autorităţi, pe care îl consideră cel mai greu. A început cu Administraţia prezidenţială şi continuă cu Guvernul.

Tudor Mihalache a parcurs cei 320 de km dintre Copşa Mică (judeţul Sibiu) şi Bucureşti pe jos, ca ultimă modalitate de a atrage atenţia asupra piedicilor pe care autorităţile centrale le ridică în proiectul de alimentare cu apă potabilă a oraşului. „În petiţia pe care o voi depune aici, îi solicităm preşedintelui să vegheze la respectarea legilor de către Guvern. Pentru că sunt astăzi aici din cauza faptului că Ministerul Mediului nu a respecta legile, ordonanţele şi Hotărârile de Guvern emise în anii anteriori”, a publicat Mihalache pe pagina de Facebook dedicată ineditului său protest, denumit „El Camino”. Drumul a fost parcurs pe jos şi pentru a atrage atenţia asupra ”sutelor” de drumuri făcute cu maşina până în Capitală, cu aceeaşi problemă.

Chestiune veche de zece ani

Pelerinajul celui care conduce oraşul Copşa Mică de mai bine de 12 ani continuă cu instituţiile considerate direct responsabile de deblocarea proiectului de alimentare cu apă potabilă: Guvern şi Ministerul Apelor şi Pădurilor. În dimineaţa zilei de marţi, primarul oraşului Copşa Mică are programată şi o întâlnire cu reprezentanţii Ministerului Mediului. Întâlnirile cu autorităţile sunt considerate cea mai dificilă parte a protestului. 

„Cum poate sa ne ajute Guvernul: 1) Ministerul Mediului sa închidă convenţia de finanţare astfel încât sa putem aplica pe fonduri europene. 2) Ministerul Apelor şi Pădurilor sa dispună AN Apele Române să respecte legea apelor şi viaţa cetăţenilor şi să pună în siguranţă resursa de apă de la Barajul Ighiş (împrejmuire, igienizare, pompare apă în baraj) şi asta nu pe cheltuiala noastră, aşa cum vor (şi nu e normal). 3) Premierul să asigure 3.000.000 lei din fondul de rezervă pentru echilibrare buget şi investiţii rapide în staţia de apa preluată de curând de la SC Sometra SA”, enumeră primarul principalele solicitări.

Aceste solicitări îşi au originea în proiectul din 2006 al Ministerului Mediului din acea vreme, care a demarat proiecte de 20 de milioane de euro în Copşa Mică. Cel pentru introducerea apei potabile şi realizarea canalizării s-a blocat în 2009, odată cu întreruperea finanţării. Constructorii au dat în judecată Primăria pentru recuperarea banilor investiţi şi a daunelor, cu toate cu finanţarea era, de fapt, asigurată din bugetul central. În cele din urmă, instanţele au decis că Primăria trebuie să se descurce în a obţine fondurile necesare, asta în condiţiile în care doar penalităţile solicitate de constructori acoperă bugetul pe un an întreg.

Niciodată apă potabilă

La robinetele din Copşa Mică nu a curs niciodată apă potabilă. În prezent, alimentarea cu apă brută este realizată dintr-un baraj administrat de Apele Române, care vinde apa cu 50 de lei mia de metri cubi. „Mai mult, administratorul acelui baraj (ABA Mureş) doreşte să impună un tarif de şase ori mai mare pentru nişte servicii pe care nu le prestează: pentru o apă brută neconformă (care pute). Barajul nu este întreţinut şi sursa de apă nu este în zona de protecţie“, arăta primarul Tudor Mihalache înainte de a pleca pe jos înspre Bucureşti.