Premieră românească la Paris. Roata olarului, făcută de un ceramist din Horezu. „O farfurie la noi costa 50 de euro, la alţii 1.300 de euro“ FOTO VIDEO
0
O familie de ceramişti din România se află în aceste zile la Târgul Internaţional al Patrimoniului Cultural de la Paris şi face senzaţie cu demonstraţii pe viu la roata olarului.
Soţii Ionuţ şi Ramona Bîscu sunt singurii ceramişti din cadrul Salonului Internaţional al Patrimoniului de la Paris care s-au prezentat la eveniment nu doar cu obiectele pe care le creează, ci şi-au dus cu ei întregul atelier Au dorit astfel să arate Franţei şi întregii lumii o componentă esenţială a patrimoniului românesc - Ceramica de Horezu, singura din România protejată UNESCO.
De altfel, ei sunt expozanţii principali ai României la Paris, graţie Muzeului Astra din Sibiu care în premieră a venit cu această iniţiativă. Ionuţ Bîscu a povestit reporterului „Adevărul” cum a decurs experienţa Paris, ce l-a încântat, dar şi ce l-a frapat.
GALERIE FOTO CU STANDUL EXPOZIŢIONAL AL MUZEULUI ASTRA DE LA TÂRGUL INTERNAŢIONAL DIN PARIS
Complexul muzeal din Ardeal este singura instituţie culturală din România prezentă în acest an în cadrul Târgului Internaţional al Patrimoniului Cultural de la Paris.
Demonstraţie pe viu la roata olarului: ceramica de Horezu, în premieră, la Salonul Internaţional al Patrimoniului de la Paris (Sursă imagini: Ionuţ Bîscu pentru „Adevărul”)
Urmaşul a două familii celebre de olari din Horezu: Bîscu şi Iorga
Ionuţ Bîscu descinde din două familii celebre de olari din Capitala Ceramicii Populare Româneşti, Horezu - Vâlcea. Spune că a desprins meşteşugul olăritului, „furându-l”, încă din copilărie, de la bunicul din partea mamei, Gheorghe Iorga, iar pe soţie, Ramona, au învăţat-o tainele decorării în lut bunica şi mama lui. La rândul lor, soţii Bîscu predau mai departe lecţia prichindelului familiei, Sebastian.
Cum este militar în cadrul Centrului NATO de la Sibiu, s-a mutat în Ardeal, unde şi-a deschis şi un atelier de olărit. În locurile natale ajunge atunci când îi permite timpul.
Ambii sunt nelipsiţi de la evenimentele Muzeului Astra, dar şi de la târgurile de profil din ţară. La începutul lunii septembrie, spre exemplu, s-au aflat la Târgul Olarilor din Piaţa Mare - Sibiu, în cadrul căruia s-au numărat printre cei 11 meşteri care au primit premiul de excelenţă al juriului.
Prima ieşire internaţională
Prezent în cadrul Expoziţiei Internaţionale a Patrimoniului Cultural de la Paris din acest an, Ionuţ Iulian Bîscu a povestit pentru „Adevărul“ despre experienţa din Franţa.
„Chiar este prima ieşire internaţională pentru mine şi soţie. Una extrem de frumoasă şi de mare impact. Evenimentul de aici este cu totul altceva faţă de ce se organizează la noi în ţară. Sunt mulţi artişti şi artizani şi mult public... Este drept, a şi fost extrem de obositor, atât din cauza fluxului mare de vizitatori, dar şi pentru că nu se vorbeşte decât franceză. Francezii în general nu vorbesc mai deloc engleză. Am avut însă noroc cu o doamnă profesor universitar de aici din Paris, care colaborează cu Muzeul Astra, îl cunoaşte pe domnul director Ovidiu Baron şi a făcut pe traducătorul pentru noi”, a relatat Ionuţ.
Cum a reuşit să fie unicul artizan român prezent la Paris? „Colaborez de mai multă vreme cu Muzeul Astra. Atelierul din Sibiu îl am chiar în cadrul Muzeului Astra, în casa de olar din Horezu, expusă în Dumbrava Sibiului. Ni s-a permis să ne aducem toate obiectele de lucru şi acolo creăm vase din lut, în stilul caracteristic ceramicii de Horezu, folosindu-ne de tradiţia străveche. Participăm cu muzeul la toate evenimentele lor şi aşa s-a ajuns ca astăzi să reprezentăm instituţia, ceramica de Horezu şi România la salonul de la Paris”, a mai dezvăluit olarul.
Demonstraţii pe viu în premieră în cadrul târgului
La Paris, Ionuţ şi Ramona au fost singurii ceramişti care au făcut demonstraţii pe viu: „Avem şi atelierul de olărit, cu noi, de care mă ocup eu, iar de decorat se ocupă soţia, cu roata veche. Ne-am adus inclusiv instrumentele tradiţionale: gaiţa, cornul de vacă, pieptenul sau plotogul, culorile, ca să vadă vizitatorii întregul procedeu folosit. Mai sunt şi alţi ceramişti, din alte state, dar nici unul nu a venit ca noi cu atelierul pentru a face demonstraţii pe viu, ca noi, ci doar cu standul expoziţional. Noi am venit cu tot alaiul cum s-ar spune”.
Ceramica de Horezu - Vâlcea în premieră la Salonul Internaţional al Patrimoniului Cultural din Paris 2021 Foto Adevărul - credit Ceramic of Art Horezu
Oportunitate de afaceri
Ideea a dat roade, pentru că printre vizitatori s-au numărat şi persoane interesate de un parteneriat pe termen lung: „Chiar ieri (30 octombie - n.r) în stand a fost cineva care şi-a dorit să înceapă o colaborare cu noi. Contrar aşteptărilor, la târg nu faci prea multă vânzare, dar el reprezintă o oportunitate pentru a-ţi face contacte pentru viitor. S-au arătat interesaţi dacă avem capacitatea de a onora comenzi, de a trimite marfa în afara ţării, pe scurt dacă putem colabora. Şi vorbim despre comenzi destul de mari, nu 10 farfurii, şi de o relaţie pe termen lung. Pentru că până la urmă scopul evenimentului este să ajute artizani din toate ţările să-şi facă cunoscută munca, să-şi creeze o imagine şi să-şi găsească astfel clienţi, este o platformă pentru afaceri”
De asemenea, standul a fost vizitat şi de către români stabiliţi în Franţa, extrem de încântaţi să-şi regăsească printre standuri compatrioţii. „Au fost fericiţi să descopere România în cadrul salonului şi ceramica de Horezu. Cum au dat cu ochii de ceramică au şi început să facă poze. Erau mândri, cum suntem şi noi că am ajuns aici şi reprezentăm România, până la urmă”, spune Ionuţ.
Ambasadorul României la UNESCO, printre vizitatori
Printre vizitatorii de seamă ai standului Muzeului Astra s-a numărat şi ambasadorul Delegaţiei Permanente a României la UNESCO, Simona Mirela Miculescu „Am fost încântat să descopăr că România este prezentată la Salonul Internaţional al Patrimoniului Cultural de către Muzeul Astra - unul dintre cele mai bune, mai mari şi mai frumoase muzee din ţara noastră - care expune fascinanta ceramică de Horezu, înscrisă în lista Patrimoniului Mondial Imaterial UNESCO!”, a declarat aceasta.
Ambasadoarea României la UNESCO, Simona Miculescu, alături de reprezentanţii Muzeului Astra la Salonul Internaţional al Patrimoniului de la Paris
Atraşi de ideea de a avea un obiect personalizat, printre cei care au vizitat standul României s-a aflat o persoană care a dorit să aibă o farfurie cu numele său şi al unui muzeu. „În timp ce soţia decora la roată, a venit cineva şi s-a arătat interesat de farfuriile pe care am scris Muzeul Astra - Muzeul Luvru, sau Horezu - Paris şi a solicitat o comandă specială cu numele său şi un muzeu din Franţa”, a mai menţionat Ionuţ Bîscu.
„Diferenţa dintre produsele României şi ale celorlalte ţări, dată de preţuri”
Românii au fost însă frapaţi de preţurile extraordinar de mari practicate în cadrul târgului de către ceramişti. „Diferenţa între produsele României şi cele ale altor ţări aş spune că în primul rând este legată de modul în care fiecare îşi apreciază munca. Preţurile lor sunt foarte, foarte mari, în comparaţie cu ale noastre. În schimb, ca şi calitate sau tehnică, unii mi s-ar părut foarte buni, cu o ceramică foarte frumoasă, iar alţii cu mult sub noi. Este drept că şi nivelul de trai de aici este diferit. Dar străinii în general apreciază tot ceea ce este „hand-made”. Poate tocmai de aceea ceilalţi artizani au preţurile comparative cu ce se întâmplă în Franţa. Spre exemplu, o farfurie care la noi este 50 de euro, la ceilalţi am văzut şi cu 1.300 de euro. Îşi apreciază diferit şi munca şi valoarea. Probabil că dacă aş fi cerut mai mult pe o farfurie, tot aş fi vândut, dar mă întorceam acasă şi nu pot să vând la aceleaşi preţuri”, a mai mărturisit olarul horezean.
Salonul internaţional de la Paris, rampă de lansare
Pentru el, prezenţa la Salonul de la Paris reprezintă nu doar un moment de cotitură, ci şi o rampă de lansare.
„Este clar că după momentul Paris, vom privi altfel lucrurile, pentru că o astfel de experienţă nu doar te îmbogăţeşte sufleteşte, dar şi pleci acasă şi duci tot ce iei de aici bun. Pentru că nu te duci la un târg doar ca să vinzi. Spre exemplu, aici am învăţat cât de mult contează partea aceasta de marketing, în cadrul unor astfel de evenimente. Dacă în România doar te duci, expui şi vinzi, aici se pune accent pe promovarea prin flyere, cărţi de vizită, prezentare, istoric, date de contact, poveste etc. În plus, este posibil ca după prezenţa din Paris să ajungem şi în Belgia, tocmai datorită faptului că acum suntem în Franţa...”, a mai declarat Ionuţ Bîscu reporterului „Adevărul”.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
