Poveştile cartierelor Sibiului – Terezianul, botezat după împărăteasa Maria Theresia, şi Hipodromul de unde şi-a luat zborul Aurel Vlaicu

Poveştile cartierelor Sibiului – Terezianul, botezat după împărăteasa 
Maria Theresia, şi Hipodromul de unde şi-a luat zborul Aurel Vlaicu

Imagine

Puţini ştiu că nucleul actulalui cartier Terezian este practic, ca vechime, al doilea cartier al Sibiului. Iar în Hipodrom, pe fostul teren al armatei concesionat ulterior municipalităţii pentru a fi dezvoltată o zonă de locuit, trăiesc astăzi aproximativ 50.000 de sibieni.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Actualul cartier Terezian are, spun istoricii, mai multe nuclee. Primul este „nucleul măierimii”, delimitat de Biserica dintre Brazi, cea de pe strada Lungă şi unul din fostele cimitire.

Al doilea este localizat în zona Pieţei Cluj, pe „terenul lui Konrad”. Cronica oraşului Sibiu a lui Emil Sigerus consemnaeză faptul că, în anul 1892, „comunitatea oraşului comunitatea oraşului hotărăşte să cumpere şi să parceleze terenul Konrad”. Acelaşi autor menţionează că, şase ani mai târziu, „străzile de pe terenul Konrad primesc denumiri”.

Al treilea nucleu, Terezianul în sine, este localizat în zona străzilor Gladiolelor-Rusciorului-Nottara, acaestă zonă fiind, de altfel, al doilea cartier al Sibiului, ca şi vechime. Tot un nucleu este în zona spitalului de neuropsihiatrie, zona cunoscută acum drept „cartierul marmeladă”.

„În perioada comunistă, se unesc într-un mod coerent, străzile se leagă tot mai bine şi tot atunci se construiesc şi blocurile”, explică istoricul Răzvan Pop, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Sibiu.



Ulterior, cartierul este completat de zona industrială, din jurul actualei străzi a Distribuţiei. Ultimul lucru adăugat este statuia împărătesei Maria Theresia, în onoarea căreia a fost dat, de altfel, şi numele cartierului.

„Numele îl are încă de la început (Teresienstadt) din secolul al XVIII-lea. Cei care l-au botezat astfel au fost cei din administraţia locală deoarece principalele construcţii ale zonei, orfelinatul si biserica Sf. Elisabeta au fost construite cu sprijinul direct al împărătesei Maria Theresia, de la care îşi trage numele”, explică istoricul Răzvan Pop.



Hipodromul de unde a zburat Aurel Vlaicu

Cartierul în care se estimează că locuiesc astăzi aproximativ 50.000 de sibieni a fost pe vremuri sediul echipei olimpice de hipism a României, echipă medaliată cu argint la olimpiada din 1936.

De altfel, Cronica lui Emil Sigerus menţionează că, în anul 1929, „regele Mihai I şi regina mamă vin în oraş pentru a asista la parada hipică de la şcoala ofiţerilor de cavalerie”

„Numele îi vine de la faptul că acest cartier s-a construit pe fostul teren militar inclusiv pe fostul hipodrom, de aici s-a organizat cartierul în anii 70.  Acesta a fost terenul armatei habsburgice şi apoi austro-ungare”, explică istoricul Răzvan Pop.



Tot Cronica lui Emil Sigerus aminteşte faptul că, în 1911, „aviatorul Aurel Vlaicu prezintă pentru prima dată un aeroplan”, acesta decolând de pe actuala stradă a Oştirii.
„Hipodromul a fost gândit drept cel mai mare cartier muncitoresc al Sibiului, dar el practic conţine un cartier de case amenajat în perioada interbelică. În anul 1970 s-a început construcţia masivă de blocuri”, adaugă istoricul Răzvan Pop.

Ultimul bloc construit, cel din Piaţa Aurel Vlaicu, a fost început înainte de 1989 şi terminat după Revoluţie.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: