Paramedici SMURD: „În 62% din cazuri, facem taxi“

Paramedici SMURD: „În 62% din cazuri, facem taxi“

Marius Smărăndoiu şi Alin Canciu, la congresul din Dubai - Fotografii Arhiva personală

Doi studenţi sibieni, paramedici la Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD), au mare succes la conferinţele din străinătate, cu o serie de studii în premieră.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Marius Smărăndoiu şi Alin Canciu sunt ambii studenţi în anul V la Facultatea de Medicină Victor Papilian din Sibiu. Împreună cu o a treia colegă, Denisa Fălămaş, acum medic rezident, au realizat o serie de studii extrem de apreciate la congrese de medicină de urgenţă în străinătate, studii făcute în premieră în România. 
 
Începutul
 
Marius (35 de ani) şi Alin (36 de ani) au ales amândoi să facă Medicina dintr-o mare pasiune. La Marius este cea de-a trei facultate, după Inginerie-Calculatoare şi Matematică, la Alin a doua, după Psihologie şi amândoi sunt paramedici SMURD. 
 
„Un atu mare pe care l-am avut noi ca echipă a fost interdisciplinaritatea, pentru că noi am venit cu nişte background – eu lucrând în Marea Britanie câţiva ani de zile pe analiză de business, colegul meu lucrând în psihologie clinică noi nu am venit doar cu nişte cunoştinţe medicale”, spune Marius. 
 
Debutul la congresele internaţionale a fost făcut în Antalya, în 2012, iar în 2013 au urmat congresele din Dubai, Marsilia şi Tokyo. De asemenea, atât în 2012 cât şi în 2013 au participat la conferinţele naţionale de medicină de urgenţă şi salvări în situaţii speciale. 
 
 
Cei doi împreună cu Denisa Fălămaş, cea de-a treia membră a echipei, acum medic rezident, la Tokyo
 
Pentru congresul din Antalya, care a marcat debutul, au avut sprijinul Fundaţiei pentru SMURD, „care a făcut acea selecţie şi ne-a facilitat practic accesul, faptul că am avut intrare la nivelul ăsta, să putem să arătăm ceva, este pentru că Fundaţia pentru SMURD a considerat că e important să se investească dincolo de ambulanţe şi în pregătirea oamenilor, prin participarea la congrese şi facilitarea unor astfel de evenimente”, explică Marius. Alături de ei, în echipa din Antalya a fost şi medicul SMURD Sibiu Dana Ţăran, care i-a sprijinit extrem de mult. 
 
Pentru Antalya, prin sprijinul ISU Sibiu au obţinut baza de date cu intervenţiile pe 2 ani şi jumătate şi au reuşit să facă un studiu despre performaneţele SMURD în ceea ce înseamnă stare de inconştienţă şi resuscitare, iar marea bucurie a fost că, din 1.500 de lucrări depuse s-au ales 70 de prezentări orale dintre care a fost şi a lor. Tot în Antalya a fost o secţiune de concurs video în care echipa sibiană, cu filmul nostru de prezentare a SMURD Sibiu, a câştigat premiul I. 
 
„Acela a fost începutul, a ieşit super, am avut un feedback pozitiv, multe încurajări, şi oarecum fără să sperăm foarte mult ne-am propus să facem nişte studii de acest gen la nivel naţional. Mai exact, avem un studiu care arată necesitatea educării populaţiei în îmbunătăţirea a tot ceea ce înseamnă medicină de urgenţă şi medicină în general”, explică Marius. 
 
„Noi în 62 la sută din cazuri mergem şi facem de fapt taxi”
 
Cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, sibienii au reuşit să obţină toată baza de date cu intervenţiile SMURD-ului la nivel naţional în ultimii 3 ani – aproximativ 600.000 de intervenţii – şi pe această bază de date au realizat mai multe studii în premieră în România, studii care scot în relief faptul că nu suntem educaţi, în general, nici să identificăm şi să semnalăm cum trebuie o urgenţă şi nici să acordăm primul ajutor.  
 
„Este o problemă foarte mare la nivel naţional lipsa educării de măsuri de prim ajutor de bază astfel încât oamenii să poată acorda acel prim ajutor pe stradă, să recunoască o problemă şi să o raporteze corect la 112. 
 
Datorită faptului că nu sunt capabili să raporteze această problemă corect apare un abuz de sistem, din studiile noastre noi în 62 la sută din cazuri noi mergem şi facem de fapt taxi, şi sunt situaţii în care ambulanţele de terapie intensivă, cele mai avansate, sunt ocupate pentru cazuri care nu sunt de competenţa lor, sunt blocate, şi apar alte urgenţe care implică accidente rutiere, copii, de aceea de multe ori sunt accidente rutiere foarte grave la care ambulanţele cele mai performante nu sunt prezente pentru că sunt undeva la periferie de judeţ pentru o durere de burtă. Şi asta vine din faptul că oamenii nu sunt responsabili, nu sunt responsabili pentru că nu cunosc fenomenul, tot la problema de educare ajungem. 
 
 
Congresul de la Tokyo - octombrie 2013
 
Am întâlnit multe situaţii în care am ajuns la un stop cardio respirator cu martori şi nimeni nu a executat acele manevre de bază de resuscitare, asta e o problemă care a ajuns să ne frustreze practic în timp pentru că erau stopuri respiratorii, oameni tineri care se înecau cu ceva şi care aveau toate şansele să trăiască dacă cei de lângă ar fi aplicat nişte lucruri foarte foarte simple, elementare. Nu ştiu dacă în 5 ani de zile am întâlnit 3 cazuri în care se aplică aceste manevre de bază. 
 
Practic din aceste probleme pe care noi le-am observat în practica noastră a venit şi ideea de a studia la nivel extins acest fenomen şi de a pune în evidenţă concret pentru că toată lumea vorbeşte, toată lumea e de acord că aşa se întâmplă dar nefiind nişte studii recunoscute şi nişte cifre nimeni nu demarează niciun fel de proces, şi pentru finanţare, proiect european sau curiculă de învăţământ, tu ai nevoie de nişte studii care să susţină această argumentaţie, şi noi credem că munca noastră merge spre această direcţie”, explică Marius. 
 
Primul ajutor, vital
 
Alin, colegul lui, explică şi de ce este vital ca oamenii să cunoască manevrele elementare de prim ajutor, să ştie să facă, de exemplu, un masaj cardiac la un stop cardio respirator. „Salvatorii adevăraţi nu suntem noi, echipajul, ci cei care sunt de faţă până ajungem noi, pentru că tu eşti profesionist, eşti instruit, asta faci toată ziua, vii, îţi faci treaba, sintetic, mecanic, dar până ajungem noi ce se întâmplă? De foarte multe ori contează ce se face până ajungem noi. Rata de supravieţuire, dacă se intervine cu manevre de prim ajutor, chiar s-ar dubla, aş putea spune, cel puţin în cazul stopurilor la care începe să se facă masaj s-ar dubla - în ce sens – poate de multe ori ajung, îi pornesc inima dar creierul lui e depăşit – mai stă o săptămână două legumă în spital şi gata. Eu ajung cu ei în viaţă, cu inima pornită în spital, dar important e numărul celor care pleacă acasă din spital. Din păcate sunt puţini cei care pleacă şi din spital, pentru că sunt cazuri depăşite, că nu li s-a făcut un masaj cardiac până am venit noi”, explică Alin. 
 
 
Congresul de la Marsilia - septembrie 2013
 
Cel mai bun exemplu despre cât de mult contează primul ajutor îl are de la un stop cardiac petrecut într-un troleibuz. „La un stop cardiac în troleibuz o persoană făcea masajul cardiac şi în momentul în care am aplicat şoc a deschis ochii, cât a contat că i se făcuse masaj cardiac, de obicei la ieşitul din stop e inconştient”, explică Alin. 
 
Impactul emoţional al alarmelor false asupra echipajelor
 
Studiile sibienilor au scos în evidenţă şi un alt aspect extrem de important – cel al impactului lipsei educaţiei populaţiei în performanţa medicală de urgenţă. 
 
„Această experienţă negativă are un impact emoţional asupra echipajului şi viteza lor de reacţie se modifică pe criterii subiective – de multe ori reacţionează în loc de a acţiona. Ce înseamnă asta: în momentul în care avem o alertă de accident rutier întotdeauna avem o viteză maximă de reacţie, indiferent că e zi sau noapte, este cea mai rapidă. Pe stările de inconştienţă valorile sunt mult mai mici deşi stările de inconştienţă sunt clar nişte stări mai grave ca accidentele rutiere, nu întotdeauna la accidentele rutiere sunt victime foarte grave, pe când în stările de inconştienţă e vorba de stop respirator sau cardio respirator şi trebuie resuscitare şi timpul e mult mai critic şi viteza e mult mai mică, e la jumătate aproape, şi mai ales pe timpul de noapte scade şi mai mult la starea de inconştienţă pe când la accident rutier se păstrează. Undeva oamenii subiectiv fiind dezamăgiţi de prea multe ori mergând la stări de inconştienţă care nu sunt de inconştienţă nu mai recaţionează, este un fenomen pe care l-am studiat la nivel naţional, noi am avut peste jumătate de milion de cazuri pe 3 ani. Baza noastră de date e de 600.000 de cazuri pe 3 ani, toată activitatea SMURD naţională, şi de aceea putem să avem un eşantion minim astfel încât să putem spune ferm că într-adevăr sunt nişte fenomene de luat la modul foarte în serios”, explică Marius. 
 
 
Lucrările sibienilor au fost premiate la congresul din Dubai din mai 2013
 
Concret, pe cifre, studiile lor arată că la accidentele rutiere viteza de reacţie medie este de 51 de kilometri la oră, comparativ cu alertele pentru stări de inconştienţă unde viteza medie de reacţie este de doar 39 de kilometri la oră. Un alt studiu realizat arată că că doar 38 la sută din alertele de stări de inconştienţă se dovedesc a fi într-adevăr pacienţi inconştienţi. 
 
Studii în premieră, apreciate în străinătate. „Toată lumea nu ne scotea din doctori”
 
La Global Network Conference on Emergency Medicine din Dubai (mai 2013) sibienii au ajuns cu sprijinul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, care le-a suportat drumul şi taxa de congres, costuri altfel extrem de mari pentru nişte studenţi. Ambele lucrări prezentate în congres au fost premiate. „În Dubai am luat locul I, am trimis 3 lucrări, comitetul ştiinţific a acceptat 2 în congres, amândouă au fost premiate ca Best scientific comunication şi cu una dintre ele am câştigat premiul cel mare, Best oral presentation, ca fiind cea mai valoroasă lucrare din congres, a fost intercontinental, oameni pe pe 4 continente, din Statele Unite, din Europa, din lumea arabă, din lumea asiatică, africană. După congresul acesta, cu lucrarea cu care am câştigat am fost şi publicaţi în jurnalul mediteranean de medicină de urgenţă”, explică Marius. 
 
Extrem de apreciaţi au fost şi la următoarele manifestări ştiinţifice, cele de la Marsilia (septembrie 2013) şi Tokyo (octombrie 2013). ” În Tokyo ne-am întâlnit cu Colin Graham, ditamai profesorul universitar în Hong Kong, şi m-a oprit şi mi-a spus că ne felicită foarte mult pentru toată munca de anul ăsta, că el chiar a urmărit evoluţia, lucrările, a citit şi ceea ce am prezentat noi la Tokyo, şi ne felicită că într-un an de zile am ajuns foarte repede în panelul principal, e o chestie care ne-a încântat foarte mult având în vedere că era un personaj pe care îl vedeam în comitete, în poze, autor de cărţi, speaker la diverse evenimente foarte mari, de talie mondială. În Marsilia, o echipă din Belgia a spus că or să preia ideea cu impactul emoţional asupra echipajelor de urgenţă şi or să studieze la ei în ţară”, spune Marius.  
 
 
Alături de Colin Graham, reputat specialist în domeniu, la congresul din Dubai
 
Dincolo de rezultate, sibienii mai au o satisfacţie uriaşă: aceea că ei, în acest moment doar studenţi, au reuşit să culeagă aprecieri la manifestări care reunesc specialişti reputaţi în domeniu, şi la care, chiar dacă mai ajung studenţi, participarea acestora este de regulă pasivă – vin şi îşi iau notiţe şi participă la prezentări dar mai puţin să prezinte ei şi să vină cu lucruri noi. 
 
”I-a intrigat puţin faptul că suntem studenţi, toată lumea nu ne scotea din doctori, noi le reaminteam în mod continuu că noi suntem studenţi dar ei erau setaţi pe doctori”, spune Marius, zâmbind, iar Alin completează: ” În Dubai sentimentul de primă zi a fost efectiv de totală inadecvare, ne învârteam printre somităţile medicinei de urgenţă şi am spus că noi suntem nimeni pe lume aici, aterizăm şi noi în Dubai, ce să povestim cu oamenii ăştia, ăla a fost sentimentul din prima zi, după care lucrurile s-au schimbat, ne-am reamintit că de fapt oamenii sunt mult mai abordabili decât la noi în ţară, nu sunt reticienţi, ai cu cine să vorbeşti, te ascultă, nu au atitudinea aia – fiind studenţi – hai mă...”. 
 
O posibilă variantă de rezolvare – educarea populaţiei cu fonduri europene, pentru acordarea primului ajutor
 
Rezultatele cercetărilor echipei de la Sibiu ar putea fi baza unor proiecte europene prin care să se realizeze educarea populaţiei pe linie medicală, mult mai mult decât ceea ce se face acum. 
 
”Aceste rezultate ale noastre pot fi fundamentul la proiecte europene de educare, şi sunt fonduri europene care se alocă pe educare a populaţiei pe linie medicală, informare medicală şi una dintre idei este să creem un astfel de proiect la nivel de Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, la nivel local, eventual extins la nivel naţional, în funcţie de capacitatea noastră de a absorbi un astfel de proiect. 
 
 
La primul congres la care au participat, cel din Antalya, în 2012
 
Sunt foarte multe segmente, toate sunt importante, inclusiv la copii, în ţările nordice ei au în programa şcolară, noi avem teoretic, practic nu, fără un program foarte clar şi cu o bază mare de oameni care să predea treaba asta nu putem să avem acces la foarte mulţi oameni pe care să îi pregătim.Ar trebui cadrele didactice pregătite – ele să preia partea de basic life support. 
 
Este o intenţie în a comunica nişte propuneri în modul de colectare a datelor – pentru că studiind aceste lucruri noi ne-am dat seama şi de limitele bazei de date, ne-am dat seama de foarte multe lucruri care se pot îmbunătăţi”, spune Marius. 
 
Părerea lui Raed Arafat
 
Secretarul de stat Raed Arafat, fondator al SMURD, spune că nu a auzit de studiile studenţilor sibieni, dar adaugă că orice analiză care poate înbunătăţi activitatea SMURD este bine-venită. 
 
„Legat de afirmaţia conform căreia în 62 la sută din cazuri ambulanţele SMURD fac taxi, trebuie să văd ce au studiat exact. Nu pot să confirm această cifră până nu văd exact ce s-a studiat. De exemplu, dacă se merge la un alcoolic căzut pe stradă, chiar dacă nu e un caz grav, nu se poate considera că s-a făcut taxi“, precizează Arafat. El susţine, însă, ideea studenţilor conform căreia cetăţenii să fie instruiţi să acorde primul ajutor, să recunoască o problemă şi să o raporteze corect la 112. „La acest capitol se pot aduce îmbunătăţiri ce vor avea efect important asupra activităţii SMURD“, adaugă Arafat. 
 
 
Lucrarea premiată în Dubai a fost publicată în Jurnalul mediteranean de medicină de urgenţă
 
De asemenea, contactată de Adevărul, Hajnal Vass, asistentă şefă în cadrul SMURD Târgu Mureş şi cea care împreună cu Raed Arafat a pus bazele serviciului SMURD în România spune că nu poate să comenteze rezultatele la care au ajuns tinerii studenţi de la Sibiu pentru că nu ştie exact cum s-a făcut studiul, însă este de acord cu faptul că problemele per ansamblu, la nivel general, există. 
 
„Pot să spun în general că da, sunt situaţii în care se apelează excesiv sau sunt şi situaţii în care oamenii chiar nu apelează şi ar trebui să apeleze. Da, sunt de acord că continuarea educaţiei privind apelul 112 este foarte importantă şi ar putea ajuta în viitor. Trebuie să fie un efort susţinut şi continuu, permanent, pentru a învăţa oamenii să acorde primul ajutor. 
 
Modalităţile de a sprijini şi de a învăţa oamenii sunt diverse. Este site-ul lecţiadeprimajutor, au fost emisiuni de prim ajutor, a introduce în şcoli ar fi foarte bine, ştiu sigur că pe plan naţional în multe locuri se întâmplă că merg la şcoli şi îi ajută pe copii să înveţe primul ajutor. Şi în întreprinderi s-a introdus prin lege. Sigur e nevoie de mai mult, oricât de mult facem niciodată nu o să ajungem la un final, dar sigur putem îmbunătăţi cu cât e mai mult şi mai constant”, a spus Vass. 
 
SMURD, în cifre
 
Potrivit datelor oferite de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, la nivel naţional sunt 256 de echipaje de prim ajutor dotate cu paramedici, 22 de echipaje de terapie intensivă şi 
8 echipaje de terapie intensivă nou-născuţi. Sunt peste 9.000 de paramedici pregătiţi, SMURD-ul fiind prezent în toate judeţele României. 
 
Potrivit evaluării activităţii desfăşurate de IGSU în anul 2012, anul trecut serviciile mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare au intervenit, în medie, la 635 cazuri pe zi, acordând prim-ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă la 216.021 adulţi şi 22.290 copii. Faţă de anul 2011, a crescut atât numărul cazurilor de urgenţă la care au participat echipajele SMURD (cu 29%), cât şi numărul persoanelor asistate (cu 30%). Timpul mediu de răspuns al echipajelor SMURD a fost de 10 minute (creştere cu 1 minut faţă de anul 2011), situaţie generată de intervenţiile desfăşurate pe timpul fenomenelor meteorologice periculoase specifice iernii. 
 
Comparativ cu anul 2011, numărul intervenţiilor la accidentele de circulaţie a scăzut cu 5%, în urma acestora fiind asistate 2.567 persoane, din care 131 copii.  În ceea ce priveşte tipul acţiunilor, 95% îl reprezintă ajutoarele medicale de urgenţă, 1% intervenţii la accidente de circulaţie, 3% asistenţă persoane şi 1% alte situaţii. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
   
 
   
        
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările