Oamenii cu suflet mare fac minuni pentru femeia din cătunul uitat de lume care a crescut, singură, 9 copii: „Copiii mei sunt foarte bucuroşi, au inima altfel”

Oamenii cu suflet mare fac minuni pentru femeia din cătunul uitat de lume care a crescut, singură, 9 copii: „Copiii mei sunt foarte bucuroşi, au inima altfel”

Foarte multi oameni cu suflet au mers cu cadouri la Lenuta si copiii ei

Povestea impresionantă a Lenuţei Podariu, mama din cătunul uitat de lume care a crescut singură 9 copii, a stârnit un val de emoţie şi de solidaritate în rândul cititorilor cotidianului Adevărul.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Vocea Lenuţei e plină de emoţie iar sufletul ei, plin de o bucurie nesperată, în zilele celor mai frumoase sărbători pe care le-a avut. După ce Adevărul i-a publicat povestea, foarte mulţi oameni cu suflet bun şi-au întors privirea către ei. A primit pachete de peste tot din ţară, de la Constanţa până la Bucureşti, iar oameni cu suflet cald au urcat până în vârful cătunului uitat de lume, pentru a le face surprize frumoase de sărbători. 
 
„De la Craiova a venit cineva până la noi cu maşina, ne-au adus un frigider şi de toate, de la Sibiu au venit patru familii cu mâncare, cu haine pentru copii, pentru noi, foarte multe, o maşină plină”, povesteşte, emoţionată. 
 
 
Nu-i vine să creadă cum li s-a umplut casa cu de toate, haine, alimente, rechizite pentru copii. Oameni de suflet au trimis şi bani, au sunat-o inclusiv români din străinătate, să-şi deschidă cont, să o poată sprijini. Lenuţa e fără cuvinte. 
 
„Nu le pot mulţumi suficient, vă rog să mă credeţi, n-am cuvinte. Cum n-am avut şi am trăit din tot puţinul acum am o mulţime, am pe ce pune mâna. Copiii mei sunt foarte bucuroşi, au inima altfel”, spune femeia. 
 
 
Pentru că au fost multe persoane care au vrut să trimită bani, mama şi-a deschis şi un cont, la CEC, unde cei care vor să o ajute pot face donaţii. Numărul contului este RO27CECE SB3108RON0977098. De asemenea, cei care vor să le dea o mână de ajutor le pot trimite pachete pe adresa: Sat Trainei nr. 16, comuna Răşinari, judeţul Sibiu, Lenuţa Podariu. Mama poate fi contactată la numărul de telefon 0753/962154.    

Povestea impresionantă a mamei cu 9 copii

Povestea Lenuţei e simplă, la fel ca ea, la fel ca lumina din ochii copiilor care se strâng în jurul ei, într-o îmbrăţişare cât o mie de cuvinte. Casa lor e fosta şcoală din satul de odinioară. Au lăsat-o să stea aici toţi primarii din ultimii 12 ani, înduioşaţi de povestea ei. În sala de clasă şi-a amenajat camera „bună”, o masă, o canapea, două dulapuri vechi, un frigider căpătat, care s-a stricat. În fosta cancelarie sunt două paturi înghesuite în care dorm copiii. Într-un hol mic a pus o sobă şi un pat, unde dorm ea şi copilul cel mic. ”Bucătăria”, rezumă Lenuţa, şi face un gest larg, de parcă ţi-ar prezenta o frântură de palat. 
 
Pentru ea, şcoala veche din capăt de deal e cel mai frumos loc de pe lume. Aici a crescut, singură, 9 copii. În urmă cu 8 ani, soţul a plecat şi de-atunci nu l-au mai primit acasă. „Consumă băutură, bani nu ne dă în casă, mai bine singură”, rezumă scurt. Are 47 de ani şi îi dai cu cel puţin 10 în plus, dar are în ochi căldura unui copil fericit atunci când Iliuţă, 7 ani şi o poveste, o strânge în braţe şi-o sărută. „Îmi rupe oasele, aşa mă strânge de mult”. 

Cel mai frumos vis: să poată merge la liceu

Fetele mari ale Lenuţei s-au căsătorit şi-au plecat din cătun. Mai are acum, cu ea, şase copii. Maria (17 ani), Ionuţ (15 ani), Daniela (14 ani), Crăciunela (13 ani), Petru (11 ani) şi Iliuţă (7 ani). Maria şi Ionuţ au făcut 8 clase la şcoala din comună, după care au renunţat. N-a avut cu ce bani să-i ajute să poată merge mai departe la liceu, la Sibiu. Copiii regretă, ea şi mai mult decât ei. Dar de unde bani de şcoală, când s-a întâmplat să-i prindă iarna fără încălţări? 
„De anul trecut am datorie pentru nişte încălţări la magazinul din sat, dar femeia a fost bună şi m-a ajutat”. 
Daniela e clasa a opta, Crăciunela, clasa a şaptea. Visează amândouă măcar la un liceu, apoi la o meserie, cât să-şi poată croi un rost. „Îmi doresc să merg mai departe la liceu, la liceul textil, să am o meserie, să pot munci, să-i ajut şi pe ei”, rezumă Daniela. De după umărul ei, Crăciunela zâmbeşte şi o îmbrăţişează. Şi-ar dori să se facă poliţistă şi, până creşte, să primească măcar o bicicletă cu care să gonească până în sat. N-au alt mijloc de transport decât microbuzul şcolar aşa că, dacă e nevoie de ceva, se duc de obicei pe jos. 

„Să ştiu că n-am ce mânca şi eu copiii nu mi i-am dat”

„Iliuţă, tu cât de mult o iubeşti pe mami?”. „O iubesc mult, mult, mult” spune copilul, şi braţele lui se deschid într-o îmbrăţişare cât toate visurile lor. Şi-o ochii mamei, femeie hotărâtă care-a trecut prin atâtea, îşi face loc, stingheră, o lacrimă. „Să ştiţi că eu nu-mi dau copiii. Niciodată, să ştiu că n-am ce mânca, dar eu copiii nu mi i-am dat. Am avut 9 şi nu i-am lăsat, i-am luat cu mine, nu i-am împărţit cu bărbatul. Să ştiu să sap cu nasul în pământ şi nu i-aş lăsa. Un cartof dacă-l am, îl pun pe blat şi îl mâncăm toţi. Şi tot nu-i las!”. 
 
 
 
Vă mai recomandăm: 
 
 
Într-un sat uitat de lume din judeţul Sibiu, şase copii frumoşi duc zi de zi o luptă chinuitoare pentru supravieţuire. Asta nu-i împiedică să-şi vadă de şcoală şi să viseze la un viitor mai bun.
 
 
Lenuţa Podariu, o femeie în vârstă de 47 de ani dintr-un cătun uitat de lume din Sibiu, creşte singură nouă copii. Nu se plânge, însă, şi spune că nu şi-ar da copiii pentru nimic în lume.
 
 
Soţii Victoria şi Eugen Groza din Mediaş, judeţul Sibiu, au luat în plasament în urmă cu 14 ani doi fraţi abandonaţi şi i-au crescut cu toată iubirea şi atenţia de care s-ar fi putut bucura dacă ar fi fost copiii lor naturali. Cei doi fraţi, Sebi şi Alexandra, mărturisesc cu emoţie că nici nu-şi puteau dori o familie mai frumoasă.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: