O idee sclipitoare de la Cambridge: cum au reînviat românii şi englezii celebra ceramică veche de Saschiz, într-un superb atelier din Mureş

O idee sclipitoare de la Cambridge: cum au reînviat românii şi englezii celebra ceramică veche de Saschiz, într-un superb atelier din Mureş

Ben Mehedin spera sa inaugureze linia de productie în luna mai FOTO Ramona Găină

O fundaţie din Marea Britanie şi una din România, în colaborare cu autorităţile locale din comuna Saschiz, judeţul Mureş, au dezvoltat în localitate un atelier de olărit în care se reinventează ceramica făcută în zonă în secolele XVI-XVII.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vechea ceramică de Saschiz, de o frumuseţe aparte, renaşte în pitoreasca localitate din judeţul Mureş printr-un proiect derulat de o funadţie din localitate şi una din Anglia, cu sprijinul Primăriei din Saschiz. 
 
Iniţiatorii proiectului sunt reprezentanţii Fundaţiei ADEPT, iar ideea revitalizării ceramicii de un albastru unic, cu motive inspirate din natură, nu e nouă.  ”Ideea ceramicii de Saschiz o aveam de mult, doar că nu reuşisem să punem lucrurile cap la cap, dar ideea de a reînvia ceramica de Saschiz a existat pentru că sunt poveşti despre vremurile trecute, sunt vase pe care putem să le vedem. În secolul XVI-XVII exista o breaslă a olarilor în Saschiz, pentru că saşii au avut, între alte drepturi obţinute de la regii maghiari, şi dreptul acesta de a-şi transmite cunoştinţele în cadrul breslelor meşteşugăreşti”, explică Ben Mehedin, purtător de cuvânt al Fundaţiei ADEPT. 
 

Tehnică specială 

Pe lângă culoarea şi motivele specifice, pentru ceramică se foloseşte şi o tehnică specială. ”Se foloseşte tehnica sgrafitto – se întinde un  strat de glazură pe suportul ceramic, în momentul în care nu este trecută prin cuptor are o culoare deschisă, albicioasă, după ce se usucă un pic stratul acesta se zgârie efectiv cu o unealtă desenul, ori că e pasăre ori că e floare, motivele erau luate din natură”, adaugă Ben Mehedin. 
 
 
Pe lângă vasele vechi, găsite al Muzeul din Sighişoara sau în zonă, alte surse de inspiraţie au fost fotografiile vechi primite de la familiile de saşi plecate peste hotare. Un alt motiv regăsit pe piesele ceramice, pe lângă flori şi păsări, este cel al hameiului, care s-a cultivat foarte mult aici pe vremuri. 
 

Fundaţie parteneră, din Anglia 

Proiectul efectiv a pornit de la o angajată a fundaţiei care a făcut un master în Anglia, acolo unde a ajuns în atelierele celeilalte fundaţii, dezvoltată în Anglia de o român, fundaţie care avea să devină partenerul celor de al ADEPT în acest proiect.  
 
”Ideea proiectului vine de la o colegă de-a noastră care a studiat la Cambridge, a făcut un master acolo în dezvoltare durabilă, şi a vizitat proiectul unei fundaţii care se cheamă Camelia Bodnar Foundation, şi care are legătură cu România prin aceea că acela care a înfiinţat fundaţia, Octav Bodnar, era din Cernăuţi, a emigrat în Anglia după război şi a avut o fiică, Camelia, care a murit într-un accident de maşină în Paris în 1972. La scurt timp, au înfiinţat fundaţia care poartă numele fetei şi care îşi propunea să dea tinerilor care provin din familii dezorganizate o a doua şansă, învăţând o meserie în cadrul programelor fundaţiei. Acolo, au mai multe ateliere – de tâmplărie, de fierărie, de ceramică şi o seră. 
 
 
Colega noastră, când a văzut atelierul de ceramică, a venit cu ideea asta, hai să facem şi noi aşa ceva. Oricum în testament domnul Octav Bodnar lăsase să se facă ceva şi în România, au venit reprezentanţi ai fundaţiei, am discutat, am făcut ceva schimb de experienţă, au venit cu studenţi şi i-am dus aici la meşteşugari, am mers noi acolo şi aşa s-au legat lucrurile încât ei ne-au sprijinit în dotarea cu aparatură şi în instruirea acestor tineri care au mers acolo. S-au cumpărat 3 roţi de olărit, 2 cuptoare, maşina de modelat, ustensilele cu care se lucrează, masa, chiuvetele, dulapurile, calandrul pe care se întinde lutul. Pentru partea de instruire sunt 4 tineri din localitate care au fost în Anglia până acum, acum mai sunt doi acolo”, adaugă Ben Mehedin. 
 
Tinerii care au fost în Anglia au între 18 şi 21 de ani, vin din familii modeste iar condiţia a fost, după ce se întors, să vrea să continue munca în România. Au stat între 9 şi 15 luni, şi doi dintre ei sunt acum angajaţi ai fundaţiei ADEPT în atelierul din Saschiz. 
 
 
Bugetul alocat de fundaţia din Anglia pentru partea de instruire a tinerilor – cazare, masă plus bani de buzunar şi pentru dotările atelierului din Saschiz a fost de 35.000 de lire. Primăria din Saschiz a pus la dispoziţie spaţiul, l-a amenajat şi suportă costurile cu utilităţile, investiţia Primăriei fiind de 25.000 de euro. Fundaţia ADEPT plăteşte salariile tinerilor şcoliţi în Anglia şi care acum lucrează în atelier. 
 

Turiştii pot face vase în atelier 

Costică Istrate are 21 de ani şi este unul din tinerii care s-au şcolit în atelierele fundaţiei din Anglia iar acum este angajat în atelierul din Saschiz. ”Am stat 1 an şi 4 luni în Anglia, am învăţat tot din olărit şi am venit în România să lucrez. Englezii te învaţă să lucrezi bine, să îşi faci meseria cum trebuie, lucrează foarte mult cu ceramică şi fac diverse chestii din ceramică, am învăţat într-un atelier specializat. Ce am învăţat acolo aplic tot aici, fac farfurii, boluri, vaze, mai multe, cu motive tradiţionale, culoare albastră”, povesteşte Costică. 
 
Alături de colegii săi, încă îşi perfecţionează tehnicile de lucru, iar reprezentanţii fundaţiei ADEPT speră să poată porni o linie de producţie pe seturi de vase cel târziu în luna mai a acestui an, mai ales că au deja comenzi de vase personalizate de la mai multe pensiuni din zonă. 
 
 
Până atunci, pe lângă vase, în atelier se fac la comandă suveniruri şi sunt primite grupuri de turişti care pot învăţa direct de la meşteşugari cum se face un vas de lut. ”Lutul cred că este una din cele mai mari atracţii în ceea ce priveşte meşteşugurile, fiindcă este ascultător, îl vezi cum se modelează sub propriile mâini, dacă vezi ceva îşi provoacă o anumită trăire, dacă şi participi la realizarea acelui obiect deja experienţa turistică trece într-o altă dimensiune şi normal că asta îi place omului, să vadă cum sub mâna lui se modelează ceva, şi prin asta devii părtaş la creaţie, este legătura care se stabileşte cu omul autentic”, mai spune Ben Mehedin. 
 
Vă mai recomandăm: 
 

Într-un atelier din localitatea Cisnădioara, judeţul Sibiu, Mircea Ungurean (50 de ani), inginer de profesie, şi iubita lui, pictoriţa Oana Cerbu (34 de ani), au pus pe picioare o afacere de familie cu piese splendide de mobilier, pictate manual, care au cucerit clienţi din toată lumea.

Eroii de lângă noi: lecţia de viaţă a unui tânăr cu piciorul retezat care se pregăteşte pentru Jocurile Olimpice

În 2005, lui Mihăiţă Papară (36 de ani) i-a fost pur şi simplu retezat piciorul stâng, de la nivelul coapsei, într-un cumplit accident de circulaţie. Astăzi, pentru cei care-l cunosc şi pentru mulţi oameni din lumea întreagă, Mihăiţă este un adevărat erou. Şi-a învins handicapul şi se pregăteşte de participarea la Jocurile Olimpice.

 
Se spune că primul milionar al Sibiului, în anii de dinainte de Revoluţie, ar fi fost un bărbat din Poiana Sibiului, posesor al mai multor torcătorii de lână şi bun prieten cu Nicu Ceauşescu.
 
 
   
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările