Un covor, cadou din Mălâncrav pentru prinţul Charles. Creaţiile ţesătoarei Maria Nistor au ajuns din China până în Namibia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Maria Nistor alaturi de printul de Wales - FOTO Arhiva personala
Maria Nistor alaturi de printul de Wales - FOTO Arhiva personala

Lucrurile ţesute de mâna Mariei Nistor (46 de ani), din localitatea sibiană Mălâncrav, au uimit turişti din toată lumea, chiar şi pe însuşi Prinţul de Wales.

Într-o casă veche, impecabil păstrată, o femeie încă tânără, cu o furcă în brâu, îşi spune zâmbind povestea în faţa unui război vechi de mai bine de 100 de ani. Era copilă când s-a îndrăgostit de iţe, spată şi războiul de ţesut, în Moldova natală, în care a trăit până în 1990. 

“Aveam acasă un război lat de un metru şi jumătate, şi acolo mama era în mijloc şi noi pe părţi, şi am învăţat. Suntem la mamă 5 fete şi un băiat, şi toate ştim să lucrăm arta populară”, povesteşte zâmbind Maria Nistor. 

Covoarele vopsite cu mentă şi coji de nucă

A plecat din Moldova în 1990, când s-a căsătorit, şi a continuat să ţeasă. În 2002, cineva a îndemnat-o să întindă războiul şi să facă diferite lucruri de mână, pentru că vor fi foarte căutate. Şi mare dreptate a avut. „Am pus războiul, l-am cumpărat de aici de la un bătrân sas, este foarte vechi, are peste 100 de ani, şi am început să lucrez. Odată cu venirea prinţului Charles în zonă (fundaţia patronată de printul Charles a restaurat un castel si mai multe case traditionale din Mălâncrav, n.r.) lucrurile mele au fost foarte apreciate de străini, turişti, din toate ţările – Germania, Italia, din Franţa am avut, China, Israel, din Namibia. Am avut nişte bătrâni care au spus că în viaţa lor nu au văzut cum se toarce firul de lână, şi aveau 82 de ani, din Namibia”, povesteşte Maria Nistor. 

În casa săsească veche, turiştii intră şi stau ore în şir dornici să afle „de-a fir a păr” cum se ţese la război şi cum se toarce. Sunt fascinaţi de faptul că totul se face de mână, lâna se toarce manual, se vopseşte doar cu ingrediente naturale, se ţese tot manual. Toată numai suflet şi pasiune pentru munca ei, femeia spune că secretul unui covor reuşit stă în potrivirea culorilor, care dacă nu se face cum trebuie ”nu te lasă să mergi înainte să lucrezi”. 

Modelele sunt foarte vechi, iar lâna se foloseşte nevopsită doar pentru alb, gri şi brumăriu. Restul culorilor prind viaţă cu ingrediente naturale, la care se adaugă întăritori, tot naturali - sare, oţet, piatră acră, cenuşă sau zer de la brânză. Pentru nuanţe de maro se foloseşte coaja de nucă, pentru roşu vişiniu cojile de ceapă, pentru verde menta, urzica pentru galben, afinele pentru violet sau hameiul pentru bej. 

Cu războiul la Londra şi covor pentru prinţul Charles

Chiar dacă are creaţii răspândite prin case din toată lumea, cu siguranţă cea mai mare bucurie a Mariei Nistor este faptul că munca ei a fost apreciată de însuşi prinţul de Wales. În 2010, la Saschiz, i-a făcut cadou un covor şi i-a explicat în ce constă munca ei. 

„La Saschiz am avut covoare lucrate şi cineva  a venit şi a spus că vine prinţul Charles, şi atunci am luat covoare şi le-am pus la expoziţie. Când a intrat pe poartă mâna prima dată la covoare a întins-o, la primul covor la care s-a uitat pe acela i l-am făcut cadou. Am avut emoţii un pic, e un om simplu, poţi vorbi orice, se coboară la nivelul oamenilor simpli. Am spus că lâna se toarce manual, culorile sunt vopsite cu plante, cu flori adunate de pe câmp vopsim lâna, totul natural, şi atunci a fost foarte surprins. I-a plăcut foarte mult covorul”, povesteşte zâmbind. 

Tot cu mândrie povesteşte şi cum, în anul 2008, le-a arătat englezilor cum se ţese şi cum se toarce tradiţional la noi în ţară, în cadrul unei expoziţii organizate la Institutul Cultural Român. 

„A trebuit să luăm cu noi război, să demonstrăm că altfel nu ne credeau englezii că sunt lucruri lucrate de noi. Eu am fost din Transilvania, a mai fost cineva din Maramureş, pentru Moldova eu am prezentat. Doamna de la Maramureş a dus un război mai micuţ, şi furca de tors am luat-o eu, şi le-am demonstrat şi una şi alta, am lucrat la război, ziceau că lucrurile sunt făcute de fabrică nu de mână de om, au fost uimiţi”, mai spune Maria Nistor. 

Cele mai cerute produse sunt covoraşele mici, ţesute, covoarele din cârpe, ştergarele sau şerveţelele ornamentale iar preţurile variază între 300 de lei pentru un covor lat de 80 de centimetri şi lung de 2 metri, 50 de lei pentru o pernă de scaun sau 250 de lei pentru o faţă de masă. Femeia spune că munca nu se plăteşte la adevărata valoare şi că scoate aproximativ 7.000-8.000 de lei pe an din vânzare, asta fără să scadă ceea ce investeşte în materia primă. 

Vă mai recomandăm: 

FOTO Dinastia căldărarilor din Brateiu, de la cort la casă şi de la lei la euro

FOTO VIDEO Ghiţă, ciobanul cu acoperire naţională 

GALERIE FOTO Ultimii saşi din Richiş

FOTO Sibianul Cătălin Mustăţea, singurul român ales consilier la alegerile locale din Italia

VIDEO FOTO O poveste cum rar întâlneşti în România. Lecţia de viaţă a familiei Rotaru: creşte 10 copii, toţi talentaţi, toţi premianţi

Lecţie de implicare: Cum a refăcut complet o doctoriţă secţia unui spital de stat, fără niciun leu de la buget

SCHIMBĂ ROMÂNIA Un fost alcoolic, „îngerul“ celor dependenţi

FOTO VIDEO Învăţătoarea care a şcolit un întreg sat de romi

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite