Legenda lui Andrei Budac, ultimul haiduc al Transilvaniei. A sfârşit ucis mişeleşte, trădat de un camarad, şi îngropat fără cruce la mormânt

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La sfârşit secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, o ceată de haiduci condusă de unul dintre cei mai vestiţi cârţişoreni punea pe jar autorităţile şi aducea bucurie în sufletele ţăranilor simpli.

Legendă vie printre locuitorii din Cârţişoara, localitate aflată la aproximativ 50 de kilometri de Sibiu, pe drumul care duce spre Bâlea Lac, Andrei Budac s-a nascut pe 20 iulie 1873 într-o familie numeroasă, „care din munca pământului şi creşterea vitelor au putut face oameni de nădejde opt copii”. Confruntat încă din anii copilăriei şi adolescenţei cu „nedreptăţile şi silniciile orânduirii dualiste imperiale”, Budac trece muntele în Ţara Românească la doar 18 ani. 

„Nu peste prea multă vreme a sosit în sat zvonul că Andrei Budac s-a înrolat în ceata de haiduci a lui Tican de prin pădurile Rucărului de Argeş, că a băgat spaima în bogătaşi, că pradă şi jefuieşte dincolo şi dincoace de munţi. După moartea violentă a lui Tican, Andrei al nostru a trecut la cârma cetei formată din 12 ortaci volnici şi voinici pe care a condus-o vreme de aproape 20 de ani, trecând ca vântul din Ţara Românească în Transilvania şi tot aşa din Transilvania în Ţara Românească, ca să-i prade pe ciocoi să-i ajute pe cei necăjiţi. Cei care l-au cunoscut ne povestesc despre el că era un bărbat voinic, cu o statură herculeană, cu o privire pătrunzătoare şi întotdeauna înnegurată, impunând respect celor din preajmă”, scriu Traian Cânduleţ şi Ilie Costache în Monografia comunei Cârţişoara, volum apărut la Editura Mega Mix din Iaşi. 

image

Casa părinteasca a haiducului

Evadarea din închisoare

Ceata de haiduci este sprijinită de oameni de vază din lumea satului, cum este Constantin Folea din Cârţişoara, „cumătrul Dinu” cum îl numea haiducul pe mentorul şi sfătuitorul său de taină din Cârţişoara sau preotul Victor Vulcan. 

Ceata lui Budac se alătură răscoalei din 1907, haiducul fiind arestat împreună cu unul dintre oamenii săi de bază şi întemniţaţi la Câmpulung Muscel, acuzaţi fiind pentru jafurile comise asupra boierilor şi instigare la revoltă. Cei doi sunt judecaţi şi condamnaţi, însă evadează şi, alături de ceilalţi haiduci din ceată, trec Carpaţii în Ardeal. 

Vânat de sute de jandarmi

Datorită isprăvilor lui şi ale cetei pe care o conducea, fratele lui, Arsene, ales primar în sat, este schimbat. Haiducii au însă parte de toată admiraţia oamenilor simpli, asupriţi, faptele lor fiind „cântate peste tot seara în şezători”. Vânat de Jandarmerie, care oferă un premiu de 2.000 de koroane celui care va contribui la capturarea lui, Budac bate cu ceata sa Ţara Oltului, dar şi multe din judeţele de dincolo de munţi, mobilizând pe urmele sale sute de jandarmi. Eforturile acestora sunt zadarnice şi ironizate de ceata de haiduci, o întâmplare elocventă în acest sens fiind redată în Monografia comunei Cârţişoara. 

image

Budac alaturi de familie

„Într-una dintre seri, a intrat la Secţia de Jandarmi din Arpaşu de Jos, le-a subtilizat, fain-frumos, godacul din coteţ, l-au tăiat, l-au tranşat şi au agăţat o halcă de carne proaspătă chiar în pridvorul clădirii în care funcţiona Jandarmeria, neuitând să lase şi un bileţel la vedere, în care scriseseră: «Poftiţi şi gustaţi din carnea de purcel pe care mai bine l-aţi păzi decât să ne tot căutaţi pe noi. Poftă bună!»”, arată autorii în volumul citat. 

Ucis mişeleşte, în urma unei trădări

Jandarmeria îşi intensifică eforturile de căutare şi, pentru că nu reuşeau nicicum să-l prindă, ajung să recruteze trădători din anturajul lui, doar aşa reuşind, într-un final, să-l încolţească. În seara zilei de 12 ianuarie 1912, un pluton de jandarmi îl aşteaptă pe haiducul atunci în vârstă de 38 de ani la trecerea peste un pod şi trag fără nicio somaţie. Este lăsat în agonie mai bine de patru ore, timp în care nimeni nu are voie să se apropie de el. „Victorioşi”, jandarmii din plutonul care l-a ucis s-au fotografiat a doua zi dimineaţă lângă trupul fără viaţă.  

image

Haiducul mort alături de plutonul de jandarmi care i-a curmat viaţa

Înverşunarea autorităţilor a mers până într-acolo, încât au refuzat cererea familiei de a i se pune o cruce la mormânt. În locul în care a murit haiducul este amenajat astăzi un parc, iar Budac este înmormântat în cimitirul din sat. După moartea lui, sătenii l-au plâns discret, iar rapsozii satului i-au scris o baladă, cântată multă vreme la şezători. 

Vă mai recomandăm: 

Mărirea şi decăderea faimosului brand de Cisnădie, preferatul lui Nicolae Ceauşescu. De ce a murit fabrica unde s-au făcut covoarele din Casa Poporului

Legendara fabrică de covoare de la Cisnădie, din judeţul Sibiu, unde se făceau covoare exportate apoi în toată lumea şi pentru care în ţară se făceau liste de aşteptare, nu mai are astăzi niciun angajat.

Istoria controversată a salamului de Sibiu. De ce costa cât 24 de kilograme de zahăr şi cum a salvat Nicu Ceauşescu producţia salamului „de lux” de la Mediaş

Vestitul salam de Sibiu era considerat, în comunism, unul dintre produsele de lux din România. Producţia mergea în cea mai mare parte la export. „Adevărul“ vă spune povestea gustosului salam.

Secretele brânzei de Sibiu. Cum se păstrează preparatul unic în România şi cum o deosebim de falsurile de pe piaţă

Vestită nu doar în ţară ci şi în afara graniţelor ei, telemeaua de Sibiu se face şi acum după reţete vechi, transmise în familiile de oieri din generaţie în generaţie. Gustul deosebit depinde de mai mulţi factori, de la compoziţia păşunilor unde sunt duse oile până la modul de preparare şi păstrare.

  

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite