La zece ani de când a fost ales capitală culturală, Sibiul rămâne fără cea mai mare sală de spectacole

Sibiul, oraşul care promovează anual o agendă culturală de peste 2,5 milioane de euro, aniversează un deceniu de la programul Capitalei culturale europene cu spaţii culturale „pe minus”. Casa de cultură a sindicatelor, cel mai mare spaţiu din oraş, este închisă.

Cu aproape 700 de locuri în sala mare, cu alte 154 de locuri în sala studio şi cu un spaţiu de la subsol transformat în sală de teatru, Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu reprezintă cel mai mare spaţiu de spectacole din municipiul Sibiu. În contextul tragediei de la Colectiv, în 13 noiembrie 2015, cu câteva ore înainte de începerea unui festival de jazz, inspectorii ISU Sibiu au sigilat întreaga clădire, invocând lipsa avizului de securitate la incendii (foto jos). Şi închisă a rămas clădirea.

Nici cu miniştri. Dar cu DNA

Toţi operatorii culturali din oraş s-au arătat afectaţi de această situaţie. Unul dintre cei mai vocali este Constantin Chiriac, directorul Teatrului naţional ”Radu Stanca”, cel care organizează Festivalul internaţional de teatru de la Sibiu. ”Am făcut intervenţii şi la prefect zi de zi. Am făcut toate eforturile omeneşti şi supraomeneşti. Am fost la întâlnire cu un viceprim-ministru, cu trei miniştri şi cu doi secretari de stat şi câţiva generali”, enumeră Constantin Chiriac persoanele la care a intervenit pentru rezolvarea situaţiei.

Lipsa acestei săli afectează, printre altele, şi Teatrul de balet de la Sibiu, rămas fără scenă. ”Ne este foarte greu. Mai dansăm şi la Casa Armatei, în Piaţa Mare, pe unde putem. Am găsit soluţii alternative care nu se compară cu sala aceasta”, arată Ovidiu Dragoman, directorul Teatrului de balet.
În acest moment, cea mai mare sală de spectacole din Sibiu rămâne cea a Filarmonicii, cu aproximativ 500 de locuri, dar care nu poate fi folosită pentru orice tip de spectacole.

Pentru multe luni, operatorii culturali nici nu au avut cu cine să discute despre această situaţie pe plan local. Ultimii doi directori ai Casei de cultură a sindicatelor, Silvestru Tomuţă şi Marius Vingerzan, au fost arestaţi de DNA – şi condamnaţi de instanţă mai apoi – pentru că luau mită de la chiriaşii sălii, care să beneficieze astfel de chirii mai mici.

”Nu” pentru Primărie, ”da” pentru TV Sat Buzău

Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu este deţinută de Asociaţia naţională a caselor de cultură din România. La nivel local, asociaţia este reprezentată de directorul interimar, Adriana Talmon-Gros, şi de un consiliu de administraţie format din mai mulţi lideri de sindicat din Sibiu.

Acestora, Primăria Sibiu le-a propus preluarea administrării Casei sindicatelor. ”Dar Primăria nu poate închiria Casa de cultură până nu este rezolvată problema avizelor ISU. E vorba de investiţii de 100.000 de euro, bani pe care Casa de cultură nu îi are. Şi abia apoi ar închiria Primăria Casa de cultură a sindicatelor. Păi, mulţumesc! Dacă noi reuşim să facem ca această Casă de cultură să redevină funcţională, nu mai avem nevoie nici de Primărie, nici de nimeni”, a refuzat Dan Pirnoiu, liderul de sindicat Sanitas, oferta administraţiei locale. Reprezentanţii Primăriei au motivat că nu pot justifica alocări bugetare pentru un obiectiv nefuncţional.

În cele din urmă, zilele trecute a fost semnat un contract de închiriere cu firma TV Sat din Buzău, care intenţionează să transforme în cinematograf ambele săli ale Casei de cultură. ”În sala mare se vor mai face, ca şi până acum, spectacole. Iar când nu vor fi spectacole, va fi cinema”, declară Adriana Talmon-Gros, directorul interimar al Casei de la Sibiu. Ea spune că, potrivit contractului, firma din Buzău are un termen de 12 luni în care să obţină avizul necesar redeschiderii Casei.

O sală rămasă în planuri

Încă din anul cultural 2007, administraţia locală a Sibiului a intensificat discuţiile despre construirea unui centru cu săli de spectacole şi spaţii expoziţionale pe locul ocupat în prezent de Teatrul Naţional ”Radu Stanca” (situat la câţiva paşi de Casa de cultură a sindicatelor). Primul pas concret a fost făcut, însă, abia în octombrie 2013, când Primăria Sibiu a semnat un contract pentru realizarea planului urbanistic zonal în vederea viitorului centru. PUZ-ul nu este finalizat nici în ziua de azi: elaborarea respectivului proiect s-a oprit până la organizarea unui concurs de soluţii pentru găsirea unei variante arhitecturale a viitorului centru de spectacole şi expoziţii. ”Nu ştim dacă Primăria sau Teatrul va lansa procedura, dar fiind vorba de bani publici cu siguranţă va fi vorba de o procedură de achiziţie”, arată Alexandru Găvozdea, preşedintele filialei Sibiu – Vâlcea a Ordinului arhitecţilor din România. Deocamdată, nici Primăria Sibiu şi nici Teatrul ”Radu Stanca” nu au lansat vreun astfel de demers.

În Sibiu, Consiliul local alocă anual 1,5 milioane de euro pentru susţinerea proiectelor culturale independente selectate pe Agenda culturală a oraşului. Un alt milion de euro este alocat, direct, pentru organizarea Festivalului internaţional de teatru de la Sibiu. Anul acesta, când se împlinesc zece ani de când Sibiul a căpătat vizibilitate internaţională prin programul Capitalei culturale europene, administraţia locală a anunţat că va susţine mai multe evenimente din categoria ”remember 2007”.