FOTO VIDEO Casa revoluţionară făcută din cânepă şi var. „Pereţii sunt ca un organism viu. Respiră şi permit transferul vaporilor de apă“

FOTO VIDEO Casa revoluţionară făcută din cânepă şi var. „Pereţii sunt ca un organism viu. Respiră şi permit transferul vaporilor de apă“

Oana şi Cătălin se vor muta în curând în prima casă construită din cânepă şi var la Sibiel

Doi tineri au renunţat la viaţa în Bucureşti şi s-au mutat la marginea Sibiului unde încearcă să pună pe picioare o afacere legată de construirea de case din materiale ecologice moderne.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
În localitatea turistică Sibiel, la 23 de kilometri distanţă de Sibiu, a fost ridicată prima casă din România cu pereţi umpluţi cu un material ecologic compus din cânepă, amestecată cu var şi apă.
 
Construcţia este ridicată pe o structură din lemn, pe care s-a pulverizat, cu ajutorul unei instalaţii speciale, materialul de construcţii inedit, care ulterior s-a întărit. Inclusiv izolaţia de interior pentru acoperiş a fost „clădită“ prin aceeaşi metodă.
 
Tehnologia folosită în acest caz poartă numele „stonehemp“ şi a fost „importată“ în România de către Oana Suciu şi Cătălin Boteanu, doi tineri care formează un cuplu şi intenţionează să facă o afacere în acest domeniu. Cei doi spun că locuinţele ridicate din acest material „respiră“ extrem de bine şi că sunt superioare din punct de vedere ecologic majorităţii celorlalte soluţii existente în acest moment pe piaţa de profil.
 

Au renunţat la viaţa în Bucureşti

Oana şi Cătălin ne-au întâmpinat la casa lor

Atât Oana, cât şi Cătălin au avut slujbe în companii mari internaţionale şi au locuit în Bucureşti până în momentul în care au decis că viaţa lor trebuie să arate altfel. Au cumpărat un teren în localitatea Sibiel cu gândul ca într-o zi să se mute acolo. Oana Suciu a lucrat într-o companie de procesare a seminţelor de cânepă şi dezvoltare a produselor derivate din cânepă de la Salonta, Bihor, din 2005, iar în ultimii ani a fost implicată în implementarea proiectului HempFlax în Romania, ceea ce a însemnat cultivarea cânepei pe o suprafaţă de peste 700 de hectare şi construirea unei fabrici de procesare a tulpinilor de cânepă pentru fibră.
 
Aşa a început legătura ei cu „planta minune“. Pe de altă parte, Cătălin Boteanu a participat la numeroase evenimente organizate de procesatorii de cânepă, de unde i s-a trezit interesul şi ideea de afacere. Pe terenul cumpărat la Sibiel s-au gândit iniţial să dezvolte un sătuc turistic cu case exclusiv realizate prin tehnologia stonehemp. Aşa că cei doi s-au apucat să facă prima locuinţă chiar pentru ei.

 

Casa din Sibiel, în construcţie
 
„Casa respiră, ca şi organismul”
 
Antreprenorii spun că au testat o „casă verde” în afară, la nişte prieteni. Au simţit diferenţa pe plămânii lor şi au decis – e nevoie şi în România de aşa ceva.
 
„Eu am o alergie cronică, rinita alergică, care mă chinuie de mai mult timp, iar după o noapte dormită într-o astfel de încăpere am început să mă simt mai bine, datorită raportului perfect de umiditate şi oxigen, căci pereţii din cânepă şi var sunt ca un organism viu – respiră şi permit transferul vaporilor de apă în ambele sensuri. Iar o altă calitate deosebită este că reglează umiditate din atmosferă, fără a permite să fie în exces sau, iarna când aerul devine prea uscat datorită încălzirii, pereţii transferă vaporii de apă din atmosfera extărioară către interior, restabilind un optim între 40-60% umiditate. Noi suntem obişnuiţi să folosim pentru izolare ce e mai ieftin – polistiren sau vată bazaltică, de cele mai multe ori, fără să realizăm ce băgăm în realitate în pereţi”, spune Cătălin.
 
„Am instalat senzori de umiditate ca să monitorizăm transferul de umiditate şi temperatură în patru puncte ale pereţilor”
 
Cei doi au învăţat lecţiile din trecut, aşa că primul pas pentru afacerea lor a fost achiziţionarea tehnicii necesare pentru pulverizat. Cu ajutorul acesteia, cânepa, varul şi apa se amestecă în proporţii bine stabilite şi cu mare grijă, astfel ca produsul final să nu difere la consistenţă, duritate, omogeneitate care n-ar fi posibilă la un eventual amestec manual. Zis şi făcut. 
 
Cătălin, lângă aparatul care pulverizează amestecul de cânepă şi var pe noua casă
 
VIDEO: Procesul de pulverizare a casei
 
„Casa noastră are suprafaţa de 150 metri pătraţi, cu structură de rezistenţă din lemn şi fundaţie obişnuită. În România nu prea găseşti specialişti dispuşi să realizeze o fundaţie în funcţie de materialul şi greutatea casei atunci când sunt folosite materiale noi şi neconvenţionale. Foarte probabil am fi economisit 30-40% din cantitatea de beton. Fiind prima casă am instalat în ea şi senzori de umiditate, care ne permit să monitorizăm în fiecare moment transferul de umiditate şi temperatură în patru puncte ale pereţilor comparativ cu umiditatea şi temperatura interioare, respectiv exterioare în aceleaşi puncte”, explică Oana. Respectiv, aceasta ar urma să fie prima locuinţă care va permite proprietarilor să vadă cu ajutorul acestor senzori cum respiră casa lor şi să regleze umiditatea, putând astfel cuantifica exact numeroasele beneficii calitative.
 
Acoperişul casei din Sibiel, pulverizat cu amestec de cânepă şi var
 
 
Cânepă şi var - ce e aşa deosebit?
 
La prima vedere pare banal – cânepă pentru construit? Var hidratat - acel var pe care suntem obişnuiţi să-l folosim la toate celea numai la construcţii nu? Cei doi explică: este vorba despre un produs ecologic, iar durabilitatea caselor construite din aceste materiale a fost demonstrată în statele europene, unde sunt construite de 20 de ani - Olanda, Franţa, Germania. Respectiv, verificat şi nimic riscant până acum.
 
Cele mai mari avantaje ale materialului rezultat sunt că respiră, este permeabil la vaporii de apă, este higroscopic, adică reglează umiditatea din atmosferă prin absorbţia vaporilor, eliberându-i atunci când gradul de umiditate scade sub cel optim.
 
„Această calitate este extraordinară şi foarte importantă pentru sănătatea celor care locuiesc într-o astfel de casă. Menţinerea umidităţii atmosferei interioare la un nivel optim între 40-60% previne dezvoltarea infecţiilor, reacţiilor alergice, astmului şi a altor probleme respiratorii. În plus, stăpânii casei nu vor avea probleme cu mucegaiul sau rozătoarele”, menţionează Oana. Ceea ce mai vor ca potenţialii lor clienţi să ştie neapărat este că materialul produs este sută la sută natural şi nu necesită prelucrare cu substanţe chimice, potenţial toxice.
 
Alte caracteristici importante:
- este un material natural 100% şi biodegradabil, care absoarbe continuu CO2, acest aspect ducând, în timp, la transformarea varului hidratat în piatră de calcar. Aproximativ 165kg de carbon pot fi înmagazinate în fiecare metru cub de zidărie, ceea ce face ca acest material să fie unul ideal pentru cei care doresc să exercite un impact negativ cât mai scăzut asupra mediului înconjurător;
 
- îmbină gradul înalt de rezistenţă cu capacitatea de izolare şi inerţie termică ridicată, spre deosebire de alte materiale de construcţie: betonul are rezistenţă ridicată, dar nu izolează şi este incapabil de a regla umiditatea, în timp ce materialele foarte bune izolatoare de tipul saltelelor de vată minerală sau lână nu au inerţie termică din cauza densităţii mici, ceea ce le face mai puţin eficiente în gestionarea umidităţii.
Cât te costă o casă din cânepă şi var
 
Una din prejudecăţile românilor este că o astfel de casă este ieftină, ceea ce nu este neapărat adevărat. Depinde ce înseamnă ieftin, iar Oana şi Cătălin explică:
 
„Depinde cum se calculează costurile pentru o casă. Cineva ar putea folosi materiale clasice relativ ieftine şi să-i iasă aproximativ 500 sau 600 de euro pentru un metru pătrat. Apoi peste ceva timp va înţelege că se sufocă în propria casă şi va căuta să-şi instaleze un aparat de aer condiţionat, ceea ce nu este neapărat ieftin. Apoi probabil va apela la umidificator de aer şi tot aşa. Aceste cheltuieli nu sunt luate în calcul însă în timp duc la cheltuieli mai mari, la care se adaugă prejudiciul pentru sănătate, care este iremediabil”. 
 
În esenţă, dacă alegeţi să vă daţi casa pe mâna celor care au adus conceptul Stonehemp în România, ar putea să vă coste începând cu 850 de euro metru pătrat până la 1.200 euro/mp în funcţie de instalaţiile şi finisajele alese. Echipa lor însă se va ocupa începând cu cele mai mici detalii - proiectul casei, conceptul acesteia, fundaţie şi chiar design interior.
 
Românii vor case mari
„Oamenii se uită ciudat la noi când îi întrebăm ce fac primul lucru dimineaţa, căci inclusiv asta întrebăm – te dai jos din pat şi ce faci? Toate aceste detalii ne ajută să înţelegem cine este clientul nostru şi cum trebuie să fie casa lui, ca să-i fie loc de sprijin, să fie casa care să-l completeze şi unde să vrea să trăiască. Asta ne ajută să facem viu şi confortabil orice loc, fără să generăm spaţiu inutil. Noi stabilim totul de la început, deoarece îngropăm toate instalaţiile în pereţi”, explică Oana. 
A doua preconcepţie la români? „Vor case mari şi tot timpul îi întreb de ce îşi doresc acest lucru. Păi, îmi răspund că la apartament aveau 70 de metri pătraţi şi acum vor mai mult. Nu e nevoie de o casă mare, atâta timp cât reuşeşti să valorifici orice metru pătrat, astfel încât să nu pierzi din confort şi funcţionalitate”.
 
Oana şi Cătălin spun că şi-au format deja o echipă închegată cu care lucrează cot la cot astfel ca orice locuinţă să le iasă bine. Acum sunt la etapa de dezvoltare a unei case la Horezu, Târgu-Jiu, şi spun că deja sunt mulţumiţi de ceea ce le iese.
 
Trebuie să ştiţi că dacă optaţi pentru o casă prin tehnologia Stonehemp, timpul de executare este relativ scurt - vă puteţi muta în aproximativ 6 luni. Orice detaliu, inclusiv de finisaj exterior este bine să-l discutaţi cu cei doi, ca să nu compromiteţi tot conceptul cu nişte ciment, vată sau polistiren.

 

citeste totul despre: