FOTO Cele mai frumoase cabane din Sibiu
0
De la Cabana Negoiu, una din primele apărute în Carpaţi, la cabana de vânătoare a lui Nicolae Ceauşescu de la Bâlea Lac, cele mai frumoase cabane din Sibiu îi aşteaptă pe iubitorii de munte cu locaţii de cazare pline de poveşti frumoase, în zone cu peisaje care îţi taie respiraţia.
Cele mai cunoscute sunt cele două cabane de la Bâlea Lac, Cabana Negoiu dar şi Refugiul Cânaia.
Cabana Paltinul
Una din cele mai frumoase cabane din Sibiu este Paltinu, fosta cabană de vânătoare a lui Nicolae Ceauşescu de la Bâlea Lac. A fost construită odată cu Transfăgărăşanul, din dorinţa expresă a lui Nicolae Ceauşescu de a avea o locaţie personală pentru vânătoarea de capre negre.
Vila a fost ridicată de trustul Carpaţi, unitate constructoare de elită în perioada comunistă, şi a fost finalizata în anul 1972, cu doi ani înainte de darea în folosinţă a Transfăgărăşanului. Până la forma vilei existentă în anul 1990 au avut loc mai multe schimbări, dictate în special de dorinţa lui Nicolae Ceauşescu de a avea un confort adecvat cât şi de distrugerile cauzate de fenomenele meteorologice extreme.
Apartamentul lui Nicolae Ceausescu din cabana Paltinu a ramas neschimbat
Astfel, în anul 1974, în urma unei furtuni, vila a rămas fără acoperiş, acesta fiind în totalitate aruncat în lacul Bâlea. De atunci, s-a decis ancorarea acoperişului de corpul clădirii. În anul 1988 a fost introdus curentul electric de la reţeaua naţională, linia dublă Bâlea Cascadă -Bâlea Lac fiind realizată în aproximativ 6 luni. Acest lucru s-a datorat supărării lui Ceauşescu când, după o vânătoare în anul 1987, grupul electrogen care alimenta cabana Paltinu cu energie electrică a pornit cu greu.
De altfel Nicolae Ceauşescu participa de multe ori la vânătoare de capre negre în zona Bâlea Lac, ultima oară în toamna 1989 şi locuia în apartamentul cu numărul 1 iar Elena Ceauşescu locuia în camera cu numărul 2. Nostalgicii Epocii de Aur şi amatorii de inedit pot petrece şi astăzi o noapte în apartamentul fostului dictator, unde se păstrează şi acum patul în care a dormit, noptierele, mocheta, dulapurile, comoda tv, colţarul, masa, fotoliile, perdelele, draperiile, lămpile, dar şi celebra măsuţă unde dictatorul împreună cu Elena Ceauşescu şi apropiaţii lor jucau şeptică.
Apartamentul lui Nicolae Ceausescu din cabana Paltinu a ramas neschimbat
După evenimentele din decembrie 1989, vila a trecut la fostul Oficiu Judeţean de Turism iar din anul 1991 în proprietatea S.C.Bâlea Turism S.A.Sibiu. În anii 2007-2008 vila Paltinu a fost extinsă şi modernizata la forma actuală în cadrul unui proiect amplu. În urma lucrărilor vila a fost clasificată ca şi cabana turistică de trei stele, constituind o îmbinare reuşită de rustic şi modern şi păstrând elementele esenţiale ale unei cabane alpine în care predomina piatra şi lemnul.
Cabana Paltinu dispune de 34 de locuri în 2 apartamente şi 15 camere din care 8 camere cu două paturi şi 7 camere cu pat dublu.În unele camere se pot monta paturi suplimentare oferite opţional, contra cost. Camera dublă în regim single costă 155 de lei pe noapte, camera dublă 190 de lei pe noapte iar apartamentul, 280 de lei pe noapte, tarife care include cazare şi mic dejun.
Vara, se poate urca pe Transfăgărăşan cu maşina până la Bâlea Lac, însă în restul intervalului, din noiembrie şi până la sfârşitul lui iunie, Transfăgărîşanul este închis de la Bâlea Cascadă şi se poate urca doar cu telecabina de la Bâlea Cascadă la Bâlea Lac.
Cabana Bâlea Lac
Tot la Bâlea puteţi opta pentru Cabana Balea Lac, de asemenea una din cele mai frumoase cabane din Sibiu, situată pe malul lacului Bâlea, cabană în vecinătatea căreia, iarna, se ridică Hotelul de Gheaţă şi Biserica de Gheaţă. Prima cabană Bâlea Lac a fost ridicată în anul 1904 de către Societatea Carpatină Transilvăneană şi inaugurată pe 29 august 1905. Era o construcţie simplă din piatră prevăzută cu o singură cameră.
Din cele cinci cabane existente în Munţii Făgăraş în 1914, numai cea de la Bâlea si Negoiul au rezistat conflictelor primului război mondial. În anul 1937 cabanei de piatră i-a fost adăugată încă o clădire de lemn. În perioada 1948-1949 s-au reluat lucrările pentru refacerea cabanei, noua construcţie fiind inaugurată în 27 noiembrie 1949. Aceasta putea adăposti pe timp de vară peste 150 de persoane. În anul 1975 pentru facilitarea acesului la cabană şi la traseele de creastă s-a amenajat linia de telecabină. În anul 1995 un puternic incendiu a distrus cabana în totalitate, iar după cinci ani, în anul 2.000, a început reconstrucţia actualei cabane.
Clasificată la 3 stele, ea pune la dispoziţia turiştilor 5 camere cu două paturi, 4 camere cu trei paturi, o cameră cu 6 paturi şi 3 apartamente. Camera dublă costă 260 de lei pe noapte în sezon şi 200 de lei pe noapte în extrasezon.
Cabana Negoiu
Cabana Negoiu, inclusă şi ea printre cele mai frumoase cabane din Sibiu, este aşezată pe creasta Piscului Şerbotei, în partea superioară a pădurii de conifere, la o altitudine de 1540 de metri. Potrivit www.negoiu.ro, cea dintîi “Cabană Negoiu” a fost construită în anul 1881 de către Societatea Carpatină Transilvăneană din Sibiu şi inaugurată la 10 septembrie acelasi an, fiind una din primele cabane apărute în Carpaţi. În anul 1890, o cabană mai mare i-a luat locul, după care a devenit locuinţă a cabanierului. A doua cabană, inaugurată la 20 octombrie 1890, a fost mărită de două ori, în 1907 şi în 1914-1915, şi şi-a îndeplinit rolul de găzduire a turiştilor pînă în anul 1957 când a cedat locul cabanei actuale cu două etaje. În anul 1937 a intrat în funcţiune a treia cabană – actuala “cabană veche”. Cabana nouă, cu două etaje, a fost ridicată în perioada 1957-1962, iar inaugurarea ei a avut loc la 10 mai 1963.
Cabana Negoiu - Foto cabananegoiu.ro
Cabana nouă este construită din zid de piatră şi din lemn. Fiecare etaj are spre sud câte un balcon lung cât întreaga clădire. La parter se găsesc un hol, sufrageria, bucătăria şi locuinţa cabanierului. Cele două etaje, compartimentate identic, cuprind câte cinci dormitoare spre sud şi câte şapte spre nord. Fiecare nivel are grup sanitar propriu. Cabana veche, construită din lemn, are la parter şase dormitoare cu paturi, iar în pod priciuri. Anexa, construită tot din lemn, are priciuri. Preţurile variază de la 27 de lei locul în camera cu 10 paturi la 45 de lei locul în camera cu un pat.
Refugiul Cânaia
Situat în Munţii Cindreal, pe versantul sudic al culmii Cânaia, la o altitudine de 1.760 de metri, a fost construit în anul 1978, în apropierea unei poteci ce coboara din Şaua Cindrel. Refugiul a fost modernizat recent, fiind refăcute acoperişul, tencuiala, zugrăveala şi schimbate geamurile. De asemenea, a fost dotat cu mobilier modern şi panouri fotovoltaice.
Refugiul Canaia - Foto carpati.org
Are sală de mese, bucătărie cu plită, sobe cu lemne în camere, curent electric de la un generator şi panouri fotovoltaice şi apă curentă, şi o capacitate de cazare de 24 de locuri.
Vă mai recomandăm:
FOTO Vacanţă la Albota, oaza de linişte din inima Făgăraşilor
La aproximativ 60 de kilometri de Sibiu, în inima naturii şi în decorul de poveste al munţilor Făgăraş, un complex turistic dezvoltat de un investitor german vă aşteaptă cu cele mai bune preparate din păstrav, pâine şi deserturi de casă, lacuri de pescuit şi peisaje care îţi taie respiraţia.
Drumeţie în munţii Făgăraş. De pe Valea Moaşei la Chica Fedeleşului, Chica Pietrelor şi Turnu Roşu
Un traseu montan de poveste, parcurs pe îndelete, în două zile, vă aşteaptă să-l descoperiţi în cadrul celei mai frumoase campanii „Adevărul“ „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“.
Vacanţă de poveste la Răşinari, în satul copilăriei lui Goga şi Cioran
La doar 10 kilometri de Sibiu, un sat românesc autentic, pitoresc şi plin de poveşti frumoase vă aşteaptă să-l descoperiţi în cadrul celei mai frumoase campanii Adevărul, „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.
Drumeţie de poveste pe vârful Negoiu, muntele de pe care se vede Dunărea
Minunile ascunse ale Făgăraşilor curg de la cabana Negoiu pînă pe vârf de munte, într-un tablou de poveste care îţi umple sufletul şi îţi taie respiraţia. Haideţi cu noi într-o excursie minunată, în cadrul campaniei Adevărul „125 de locuri pentru care iubim România“.
Bicicliştii experimentaţi spun că traseul până pe vârful Măgura nu e unul uşor, dar merită din plin tot efortul. Priveliştea de pe vârf opreşte parcă timpul şi te lasă fără cuvinte.
Cu rucsacul în spate şi cu nelipsitul aparat de fotografiat Munţii Făgăraş vă aşteaptă cu peisaje de poveste, care încântă ochiul şi bucură sufletul. În campania „125 de locuri pentru care iubim România“, vă invităm la drum prin Făgăraş!
Se încarcă comentariile...
