Efectele nevăzute ale măririlor de salarii din primării şi consilii. Cum ajunge un judeţ întreg să rişte bugetul de investiţii

Preşedinta CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, arată că aplicarea noii legi a salarizării poate lăsa judeţul fără bani de investiţii FOTO Silvana Armat

Dacă vor fi majorate salariile tuturor celor peste 2.300 de angajaţi care îşi primesc lefurile din bugetul judeţului Sibiu, investiţiile preconizate în viitorul apropiat riscă să rămână fără surse de finanţare.

În judeţul Sibiu, majoritatea localităţilor au trecut deja prin consiliile locale noile salarii plătite funcţionarilor şi personalului contractual, ca urmare a intrării în vigoare a Legii 153/2007, privind personalul plătit din fondurile publice. Dar nu toate instituţiile au putut să crească salariile după cum au cerut liderii sindicali, rezultând diferenţe semnificative, după cum sunt exemplele angajaţilor Primăriei Sibiu şi cei ai Consiliul judeţean Sibiu.

În urma măririlor votate de consilierii locali, cel mai mare salariu de bază brut din Primăria Sibiu este, de luna trecută, de 10.500 de lei şi este acordat secretarului municipiului şi administratorului public (acesta din urmă fiind personal contractual). Spre comparaţie, secretarul judeţului are un salariu brut de 8.700 de lei.

Funcţia de director general în cadrul Primăriei Sibiu este recompensată cu 7.555 de lei (gradul I), în timp ce la judeţ salariul acordat unui director general este de 6.498 de lei. Arhitectului şef al oraşului Sibiului i s-a stabilit un salariu de bază de 7.555 de lei (gradul I), în timp ce arhitectul şef al judeţului are un salariu de bază de 5.948 de lei.

Măriri în două etape

Aceste diferenţe se înregistrează deoarece, potrivit Danielei Cîmpean, preşedinta CJ Sibiu, bugetul judeţului nu suportă creşteri salariale mai mari, chiar dacă legea ar permite acest lucru. „Nu ne putem raporta doar la impactul pe care majorările de salarii îl au anul acesta, ci şi la impactul pe care aplicarea acestei legislaţii îl are asupra bugetului anul viitorׅ“, arată Daniela Cîmpean, care face astfel referire la faptul că, de la 1 ianuarie 2018, salariul minim brut pe economie este preconizat să crească din nou, ceea ce ar duce iarăşi la creşterea salariilor.

Din bugetul judeţului sunt achitate salariile pentru peste 2.300 de persoane, iar în cursul şedinţei de luna trecută au fost mărite salariile doar pentru angajaţii CJ şi cei din serviciile subordonate, adică aproximativ 300 de persoane. Pentru restul, măririle de salarii vor deveni subiect de proiect de hotărâre într-o şedinţă programată la finele acestei luni. „Vrem să aplicăm o majorare fără să afectăm bugetul de dezvoltare“, mai arată Daniela Cîmpean.

Ce rezolvă legea?

Din punctul de vedere al primarului Sibiului, Astrid Fodor, noua Lege rezolvă problema diferenţelor de salarii între funcţionarii care ocupau posturi de acelaşi rang, în cadrul aceleiaşi instituţii.
„Dacă vorbim de cele de conducere, directorul Direcţiei fiscale avea un salariu net de 4.310 lei, un director din Primăria Sibiu avea 3.670 de lei, un director de la Evidenţa Populaţiei – 3.000 de lei, iar directorul unui serviciu public, personal contractual, avea un salariu de 2.430 de lei, net. Deci nişte situaţii inexplicabile, care nu puteau continua în acest fel“, a declarat primarul Astrid Fodor. Acum, cu salarii de bază care pornesc de la 6.700 de lei pentru un director, funcţiile publice sunt din nou atractive. „Eu lucram ca director în Primărie şi aveam un salariu de 2.300 de lei, net. Acum, salariul de bază primit de persoana care lucrează pe acel post este de 6.700 de lei, deci clar că este un salariu mai atractiv“, declară un fost angajat al Primăriei din Sibiu.

Care sunt pericolele

Primarii de comune, în schimb, arată că noua legislaţie oferă posibilitatea achitării unor salarii atractive funcţionarilor publici, dar că şi aceste salarii mărite pot deveni o piedică pentru dezvoltarea localităţilor. „Noi putem da salarii, dar într-o economie de piaţă reală ori într-o firmă privată, să plăteşti mai mult de 30% din venituri pentru cheltuielile de personal, nu e normal. Deci, dacă legiuitorul nu procedează ca şi până acum şi, la început de an, ni se transmite care este limita maximă ce poate fi cheltuită pentru personal, nu este în regulă”, arată Cristin Magheru, primarul comunei Cîrţişoara. Potrivit lui, plafonul maxim pentru cheltuielile salariale ale primăriei pe care o conduce a fost stabilit, din calculele Fiscului, la maxim 623.000 de lei. Cum primarul Magheru lucrează cu cinci funcţionari publici, plus viceprimarul, fondul de salarii anul era până la adoptarea Legii 153/2017 de 250.000 de lei, anual. Acum, fondul de salarii a crescut, spune primarul, la aproximativ 400.000 de lei. „Tot mai rămân ceva bani din fondul maxim de salarii pe care l-aş putea cheltui. Iar banii aceştia îi folosesc pentru investiţii în comună, pe lângă faptul că acum reuşesc să plătesc nişte salarii mai atractive. Doar că eu aştept, de la funcţionari, să lucreze precum la privaţi pentru aceşti bani”, explică Cristin Magheru.