Cine-i urmează lui Iohannis la Sibiu?

„Indiferent cine va ieşi Primar, ştiu că Sibiul va rămâne frumos de vizitat într-un weekend şi cam atât!“

Ţinând seama de moştenirea actualului preşedinte al Romaniei la Sibiu, desi incitant, nu e chiar simplu şi confortabil să îi urmezi la Primărie. Ne convine sau nu, timp de 14 ani, Klaus Iohannis a condus Sibiul cum a ştiut el, obţinând ultima dată, în 2012, 77,9% din voturile sibienilor, în acel an când peste 48% din aceştia au ieşit la vot. Nu cred că viitorul primar, oricine ar fi, va mai obţine un procent atat de ridicat.

Dar, ca sibian, sceptic fiind faţă de domnul Ionannis, încă de cand dorea sa fie vicepremier şi ministru al Apărării, am subliniat că Sibiul nu este Bucureşti, nu are 2 milioane de locuitori, nu e nici măcar Timişoara sau Iaşi. Este de zece ori mai mic decat Bucureşti şi de două ori mai mic decat Cluj. Ca mărime ar putea fi al 14-lea oraş din România după Arad şi Piteşti. Deci întrebam ce competenţe transferabile ar avea domnia sa. I-am adresat aceeaşi întrebare, în plină campanie prezidenţială, într-un interviu la Adevărul Live şi răspunsul nu m-a mulţumit.

Sigur că nici Iohannis singur nu a fost Mesia pentru Sibiu. Nu putem fi incorecţi încât să spunem că Sibiul astăzi se bucură de prestigiu şi nivel de trai bun datorită unui singur om, profesor de fizică. Orice explicaţie implică un răspuns complex, lung şi complicat. O mulţime de factori au favorizat creşterea economică şi culturală a oraşului, de la datele istorice şi geografice până la contextul cultural, schimbările politice, intrarea României în UE şi, desigur, echipa pe care primarul a avut-o de-a lungul anilor. Am întrebat retoric dacă domnul Iohannis era primar la Tecuci, de pildă, sau Reşita (şi acolo trăiesc saşi), fiind la fel de cinstit, având sprijinul Germaniei, ar fi avut aceleaşi rezultate? Am îndoieli.

Azi, potrivit Digi TV, salariul mediu net în oraşul Sibiu este de 1.963 de lei şi aproape 86.42% din străzi sunt asfaltate. Cine dă Bucureştiul pe Sibiu? Personal, locuind în Sibiu, cred că ponderea străzilor asfaltate este puţin mai mică. Poţi oricând lua la pas Sibiul din centru şi, în jumătate de oră, în orice direcţie ai merge, dai de străzi neasfaltate. Când plouă parcă ai trăi in Evul Mediu. Cizmele lungi, de cauciuc, sunt obligatorii. Clădiri distruse, cerşetori, mizerie, spitale infecţioase, bazine, şcoli vechi, desigur doar trăim în România.

Partea frumoasă este prezenţa a trei femei printre candidaţi

1. Evident, prima cotată cu o probabilitate crescută de reuşită este actualul viceprimar, doamna Astrid Fodor (foto), din partea FDGR. Consilier local din 2004 şi viceprimar din 2008 pană azi, o prezenţă la fel de discretă, sau mai degrabă ascunsă, precum Iohannis. Nu o vezi prea des pe străzile oraşului discutând cu sibienii sau mergând prin pieţe ori cu autobuzul dintr-o parte într-alta. Nu. Rar participă la evenimente publice, poate doar la cele obligatorii. Semn că e treabă multă în Primărie. Am auzit-o într-un interviu declarând că este pregătită pentru Primăria Sibiu, că de când Iohannis a devenit membru PNL şi făcea drumuri la Bucureşti, ea a preluat sarcinile primăriei. De fapt, din 2014, de după alegeri, tot domnia sa conduce primăria. Că e susţinută de forumul saşilor poate fi un avantaj.

2. Doamna judecatoare Eugenia Florescu (66 ani) de la Partidul România Unită. Un partid, cred că fondat prin 2015, are ca logo chipul lui Vlad Ţepeş şi ca motto un citat din Iorga. Îmi amintesc ca pe liderul lor, Bogdan Diaconu, l-am şters din lista mea de prieteni de pe Facebook cu vreo doi, trei ani în urmă, după ce văzusem şirul lung de afirmaţii şi gesturi uşor deviante. Nu s-a schimbat. Însă, despre doamna Florescu, trebuie să ştim că este doctor în Drept, are 35 de ani vechime în magistratură – după cum susţine, dintre care 19 ca judecător, lucrând la Curtea de Apel Alba Iulia pană în 2009, când s-a pensionat. Din 1994 predă la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Nu-i rău un judecător în administraţie. Măcar ar respecta legea, asta dacă a şi făcut-o, pe bune, o viaţă întreagă.

3. Doamna Ana Alexandrina Matei (62 de ani) candidează independent. A avut o carieră îndelungată ca profesoară. 30 de ani doar la Liceul Economic, iar în prezent este expert contabil şi auditor financiar, auditor intern la 8 primării din Sibiu, ceea ce i-a oferit oferit, după cum însăşi declară, „o imagine foarte clară asupra disfuncţionalităţilor bugetar-financiare care au loc la nivelul unei primării“. Ce m-a emoţionat pe pagina domniei sale este cuvântul de susţinere din partea tatălui doamnei Matei, preotul Leontin Stejerean, în vârstă de 96 de ani.

Figurile masculine în cursa pentru Primăria Sibiului 

4. Printre figurile masculine cunoscute ale Sibiului este fostul prefect Ovidiu Sitterli, susţinut de PSD şi de preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu. De profesie jurist, a lucrat la Direcţia Fiscală Sibiu şi a fost director la Direcţia de Prestaţii Sociale. O prezenţă la fel de discretă. Abia în aprilie 2016 m-am trezit cu o cerere de prietenie pe facebook din partea domniei sale. Dacă la primii patru candidaţi activitatea online, care am văzut, că poate mobiliza un procent deloc neglijabil de votanţi, era destul de săracă, la cel de-al cincilea candidat din lista mea situaţia se schimbă.

5. Răzvan Codruţ Pop este mult mai activ în mediul online, cunoscut ca blogger sibian de ani buni şi tânăr politician. Are 34 de ani şi este libral încă din primi ani ai tinereţii sale. Cred că de la 18. La începutul anilor 2000 era deja preşedinte la TNL Sibiu, iar apoi a deţinut funcţii pe plan naţional. A fost consilier la Ministerul Culturii, la Ministerul Finanţelor Publice şi din 2010 s-a reîntors în Sibiu. Iubeşte Sibiul, căci a derulat sute de proiecte. De profesie istoric, îl vedem, cu părul lung, pe şantiere arheologice făcand săpături în anii de început ai carierei sale. În ultimii ani a fost director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sibiu.

6. Un alt tânăr, de fapt cel mai tânăr candidat pentru primăria Sibiu, este Ioan Ştefan Zara de 29 de ani. Independent, de profesie inginer economist, a lucrat ca inspector în asigurări şi este administrator la vreo patru societăţi. Recunoaşte că, neavand un aparat de partid în spate, îi va fi greu, dar crede în tinerii care au nevoie să fie reprezentaţi de independenţi.

7. Mi-a captat atenţia candidatul Lucian Gabriel Piţu al Partidului Social Românesc (PSRO) condus de Mircea Geoană. Se declară a fi teolog, antreprenor şi fost director adjunct la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. Combinaţia asta afişată, între absolvent de teologie (seminar şi facultate – deci vreo 9 ani) şi jocurile de noroc, nu cred că e prea reuşită, deşi poate că dă bine având în vedere că în Ardeal românii sunt credincioşi, fie că vorbim de Arsenie Boca sau, mai nou, de Sfântul Andrei Şaguna. Totuşi, domnia sa precizează ca avantaje: „experienţa de a trăi în mai multe ţări şi pe mai multe continente pentru o perioadă mai lungă“. Nu ne zice câte continente, dar oricum promite două zile de audienţe la Sibiu, cunoscut fiind că Iohannis nu a acordat audienţe.

8. Ceilalţi candidaţi mi-au scăpat cunoaşterii mele, deşi citesc de mai multe ori zilnic presa locală. Iar, dacă vrei să fii primar, trebuie să apari măcar de câteva ori, cu reuşitele tale, în presa locală. În fine. Susţinut de Traian Băsescu, prin însăşi participarea acestuia la lansare alături de vreo 500 de sibieni, este Ioan Gligor, ofiţer de carieră. Atât. Altceva nu cunosc.

9. Un alt candidat pentru primăria Sibiu este Daniel Galan (46 de ani), membru în Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) – partid condus de generalul Oprea. Economist, întreprinzător (crame de vinuri), fost militar în Bosnia (1997). Mai multe nu mai cunosc despre el.

Al 10-lea ar fi Marius Popescu (35 de ani) din partea Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), iar cel de-al 11-lea, pentru mine, cel puţin, este Ovidiu Zeicu (38 de ani) – din fotografii înţeleg că e dansator la Junii Sibiului, din partea Partidului Puterii Umaniste (PPU).

Mult succes!

Dacă Sibiul va fi pe mâini bune, dacă Iohannis se va întoarce mai repede aici... vom vedea. Viaţa oamenilor de rând va fi prea puţin influenţată de cine este la Primărie. Mulţi dintre sibienii de azi nu cunosc numele primarului interimar. Ca în bancul acela, când bătrânii tot cu Iliescu votează. Ştiu însă că cerşetorii pe care îi văd de vreo 10 ani, dormind noaptea pe băncile din faţa gării din Sibiu, tot acolo vor fi şi peste căteva luni, cine ştie, poate şi peste ani, indiferent cine iese primar. 

Ştiu că gunoaiele din Parcul Sub Arini tot acolo vor rămâne, ştiu că Sibiul nu va mai avea o grădină botanică şi că Piaţa Mică şi Piaţa Mare tot o bucătărie ambulantă vor fi, cu sute de terase, maşini parcate anapoda, miros de carne prăjită şi multă nesimţire. Ştiu că nu mai sunt saşi în Sibiu şi că românii din Sibiu sunt, în mare, tot acei români fără bun-simţ, cu metehne şi păcate pe care îi întâlnim peste tot prin ţară. Ştiu că Sibiul e frumos de vizitat într-un weekend şi cam atât!