Cele mai bune mâncăruri din bucătăria tradiţională ţigănească. Cum se prepară Şah Hai Mas-ul, puiul pe sâr a la Lulica, bândăreţul sau săviacul

Cele mai bune mâncăruri din bucătăria tradiţională ţigănească. Cum se prepară Şah Hai Mas-ul, puiul pe sâr a la Lulica, bândăreţul sau săviacul

Bandaretul, preparat traditional tiganesc din muschi de porc

Mâncărurile tradiţionale ale romilor sunt simplu de făcut, foarte săţioase şi, spun cei care le-au testat, extrem de savuroase. Şah Hai Mas-ul, puiul pe sâr a la Lulica, bândăreţul sau săviacul sunt preparate uşor de făcut de către orice gospodină.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Sighişoara Cioabă, soţia regelui internaţional al romilor, Dorin Cioabă, este o gospodină desăvârşită. De la mesele tradiţionale de sărbători ale familiei sunt nelipsite preparatele tradiţionale ţigăneşti, făcute după reţete transmise din generaţie în generaţie. 
 
Şah Hai Mas-ul, cea mai cunoscută mâncare tradiţională ţigănească
 
Vestit în comunităţile de romi, Şah Hai Mas-ul se prepară din timpuri străvechi, din perioadele în care aceştia trăiau în corturi şi se mutau dintr-o localitate în alta. Pentru că nu aveau bucătărie şi nu puteau găti foarte des, atunci când se opreau undeva făceau în ceaune preparatul extrem de consistent şi hrănitor din care, dacă mâncau o dată, se săturau. 
 
Pentru a obţine o porţie pentru 6 persoane, puneţi la fiert 3 litri de apă, iar atunci când clocoteşte adăugaţi un ciolan de porc mai mare şi două aripi de curcan sau de găină. Separat, căliţi timp de câteva minute o ceapă şi un morcov. În oala în care fierbe carnea adăugaţi apoi câteva linguri de ghiveci de legume, iar după ce a fiert carnea puneţi morcovul şi ceapa călită, plus plus 300 de grame de varză murată şi 200 de grame de varză dulce tăiată fideluţă. La 10 minute după ce aţi pus varza adăugaţi 150 de grame de orez. ”Se lasă pe foc până când sunt fierte, trebuie să fie o mâncare scăzută. La final, se condimentează cu 2-3 foi de dafin şi câteva crenguţe de cimbru, după gust”, spune Sighişoara Cioabă. 
 
Pui pe sâr a la Lulica
 
Un alt doilea fel de mâncare vestit în comunităţile de romi a fost botezat după una din înaintaşele familiei Cioabă, vestita Lulica, o femeie extrem de admirată şi iubită în comunitatea de romi. 
 

Preparatul se poate face şi în cuptor, însă cel mai bine iese atunci când ingredientele sunt pregătite pe grătar. Se foloseşte un pui întreg, care se taie şi se rumeneşte apoi fie pe grătar fie în cuptor. La fel, pe grătar sau în cuptor, se coc ardei capia, care apoi se curăţă. ”După aceea se pisează usturoi, două căpăţâni mari, şi se face un fel de mujdei cu sare, piper, vegeta şi jumătate de litru de apă. După ce s-au copt carnea şi legumele se pun într-un vas mare, în mujdeiul de usturoi. Se poate adăuga peste şi un pic de ulei”, spune Sighişoara Cioabă. 
 
Bândăreţul, preparat tradiţional de Crăciun 
 
Un alt preparat tradiţional al romilor este bândăreţul, pregătit în preajma sărbătorilor de iarnă şi care, dacă este făcut cum trebuie, se poate păstra pâna la un an de zile.  
 
O bucată mare de muşchi de porc se pune într-un baiţ cu apă cât să acopere carnea, usturoi curăţat şi sare grunjoasă, şi se lasă de pe o zi pe alta. Apoi, se rulează, se prinde de jur împrejur cu sfoară în aşa fel încât să stea drept şi se pune la afumat. Sighişoara Cioabă spune că este nevoie, de regulă, de 7-8 fumuri pentru ca muşchiul să se poată păstra apoi până la un an de zile. Se serveşte cu salată de murături. 
 
Săviacul, plăcinta tradiţională cu telemea
 
O altă reţetă păstrată din generaţie în generaţie în familiile de romi este săviacul, o plăcintă delicioasă cu brânză telemea. 
 
Într-un vas mai larg se pune făină peste care se pune un litru de apă călduţă în care s-a adăugat sare grunjoasă după gust. Se frământă până când se obţine un aluat consistent, apoi se acoperă cu un prosop şi se lasă aproximativ 10 minute. 
 
 
Sighisoara Cioaba este o gospodina desavarsita
 
Separat, se amestecă 7 ouă întregi cu brânză telemea veche, mai grasă, nu foarte sărată, dată pe răzătoare. Se adaugă 100 de grame de zahăr. Apoi, se întind foi de aluat şi se aşează în tavă o foaie de aluat, un strat de umplutură, până când se termină ambele compoziţii. Peste brânză se toarnă, de fiecare dată, câteva picături de ulei. Foaia de deasupra se unge cu gălbenuş de ou, cu o pensulă, şi se înţeapă cu furculiţa. Se lasă la cuptor, la foc mediu, 25-30 de minute.     
 
Vă mai recomandăm: 
 
 
„Orice mâncare românească gătită cu sos e mai gustoasă dacă e ţinută o jumătate de oră la cuptor înainte de a fi servită la masă”, este unul dintre multele sfaturi ale Sandei Marin. După celebra ei carte de bucate au gătit şi bunicile, şi mamele noastre şi, dacă am fost norocoase, le-am moştenit şi noi!
 
 
Mâncare de post cu prune afumate. Cu ocazia postului Paştelui, vă prezentăm o reţetă de orez cu prune afumate, un fel de mâncare specific Munteniei.
 
 
Mămăliga este considerată, alături de mici şi de sarmale, un preparat tradiţional românesc. De aici şi gluma că românii sunt neam de mămăligari, aşa cum italienii sunt supranumiţi macaronari. Dispreţuită pe nedrept, fiind considerată o mâncare ţărănească, mămăliga are un aport important de vitamine şi minerale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările