Cele 33 de premiere istorice care au făcut ca Sibiul să fie unic: secrete despre prima şcoală din ţară, primul muzeu, primul spital şi prima carte tipărită în română

Cele 33 de premiere istorice care au făcut ca Sibiul să fie unic: secrete despre prima şcoală din ţară, primul muzeu, primul spital şi prima carte tipărită în română

Podul Minciunilor, unul din simbolurile Sibiului

Oraşul din inima României e plin de poveşti frumoase, dar a marcat de-a lungul istoriei şi foarte multe premiere. Aici s-au deschis, de exemplu, primul spital, prima bibliotecă, prima framacie, primul muzeu sau primul teatru din România. La Sibiu a funcţionat prima instituţie bancară cu capital integral românesc şi tot aici s-a tipărit prima carte în limba română.

Ştiri pe aceeaşi temă

1292 – Este atestat la Sibiu primul spital din România, actualul Azil de bătrâni de pe strada Azilului. Potrivit patrimoniu.sibiu.ro, Azilul ”a fost menţionat prima dată documentar în 1292 când biserica ordinului cruciaţilor Sf. Spirit (Bruderschaft von Heiligen Geist) organiza aici pentru bolnavi şi săraci primul spital din Sibiu şi de pe actualul teritoriu al României”. Potrivit sursei citate, în exterior se păstrează asztăzi vechiul clopot din turn, cel mai vechi clopot ce se aude astăzi în Sibiu. Acesta datează din 1509 şi poartă inscripţia „ad iuva nos deus”. Are o înălţime de 112 centimetri şi un diametru de 44 centimetri.
 
1330 – Este menţionată prima bibliotecă de pe actualul teritoriu al României. ”Era undeva la capătul străzii 9 Mai, în fosta Mânăstire Franciscană”, explică istoricul Răzvan Pop, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu. 
 
1380 – Prima atestare a unei şcoli din România, actualul Colegiu Naţional Samuel von Brukenthal. Fostă şcoală a comunităţii săseşti locale şi a bisericii catolice, instituţia a avut de-a lungul timpurilor absolvenţi de renume, printre care Nicolaus Olahus, umanist şi viitor regent al Ungariei,  Stephan Ludwig Roth (marele pedagog, martir al revoluţiei de la 1848-1849), Daniil Popovici Barcianu (memorandistul de la 1892), Milan Hodza (prim ministru al Cehoslovaciei între 1935-1938). Numele şcolii vine de la baronul de legendă al Sibiului, Samuel von Brukenthal, şi el elev al şcolii, acesta lăsând prin testament o mare parte a averii şcolii şi Bisericii evanghelice din Sibiu.
 
 
 
Piaţa Huet: Capela Sf. Ladislau şi clădirea şcolii înainte de anul 1898 / Sursa: Fototeca Muzeului Naţional Brukenthal
 
1494 – Se deschide prima farmacie din România, în zona unde astăzi este turnul bisericii din Piaţa Mare. Sibiul are de altfel şi un Muzeu de Istorie a Farmaciei, deschis în anul 1972, unul din motivele înfiinţării lui fiind tocmai faptul că în Sibiu a funcţionat prima farmacie de pe teritoriul României. Colecţiile muzeului cuprind peste 6.600 de piese ce aduc mărturii valoroase pentru evoluţia medicamentaţiei şi a tehnicilor farmaceutice de-a lungul a mai mult de trei secole şi jumătate.
 
1528 – Este atestată la Sibiu prima tipografie din Transilvania, atelier ce aparţine lui Lukas Trapoldner, Theobaldus Gryphius şi Valentinus Corvinus. ”Lukas Trapoldner este unul dintre pionierii tipăritului în spaţiul românesc. În 1528 va deschide prima tipografie sau primul atelier tipografic atestat până astăzi fiind cel mai vechi de pe teritoriul prezent al României. Aceasta a fost şi prima tipografie din regatul Ungariei, la aceea vreme. El provenea din una dintre familiile patriciene ale Sibiului, s-a născut la sfârşitul secolului al XV-lea, a studiat la Koln între 1519 şi 1520 iar în 1524 îl regăsim ca făcând parte din conventul dominican din Bistriţa. Ajunge la Sibiu în 1525 ca profesor al gimnaziului din Sibiu (actualul Colegiu Brukenthal).
 
A fost magistrat al cetăţii, în cele din urmă ajungând senator al Sibiului. A fost între 1531 şi 1545 notar al oraşului iar apoi rector al gimnaziului (echivalentul directorului de astăzi a Colegiului Brukenthal). Primele printuri ce au văzut lumina zilei au fost calendarele religioase ale parohiei Sibiului. În 1530 va publica lucrarea „Eine Kleine Unterrichtunge”. Printre lucrările importante ce vor fi tipărite în atelierul său deschis împreună cu Theobaldus Gryphius şi Valentinus Corvinus, la care a lucrat şi Filip Moldoveanul, trebuie amintite lucrările lui Thomas Gemmarius, „Gramatica latină”, „Catehismul luteran” a lui Filip Moldoveanul (prima tipăritură în limba română) sau tratatul despre ciumă al lui Sebastian Pauschner”, explică istoricul Răzvan Pop. 
 
1544 – La Sibiu se tipăreşte prima carte în limba română, ”Catehismul Luteran” al lui Filip Moldoveanul. ”Din 1540 va lucra în tipografia lui Lukas Trapoldner, ocupându-se de tipăriturile chirilice acestuia. Aici, în1544 tipăreşte „Catehismul românesc” prima lucrare tipărită vreodată în limba română. În 1546 tipăreşte „Tetraevangheliarul” (prima tipăritură xilografată şi ornamentată) iar în 1553 publică „Biblia slavo – română de la Sibiu”. Cărţile sale au avut un succes imeadiat în ţările române, el fiind cumpărat nu numai de clericul românesc dar şi de instituţii săseşti din Transilvania, Reforma găsindu-şi astfel o formă de răspândire a ideilor sale. Este considerat primul tipograf şi gravor de origine română”, spune Răzvan Pop. 
 
 
Primele tiparituri de la Sibiu - Foto razvanpop.ro
 
1544 – La Sibiu este înfiinţat primul hotel din România, actualul hotel Împăratul Romanilor din centrul oraşului. Unul din simbolurile Sibiului, hotelul i-a găzduit de-a lungul timpului pe Carol al XII-lea al Suediei, Imparatul Iosif al II-lea, Johannes Brahms, Johann Strauss, Frantz Liszt, Karl Karstens, Roman Herzog, Johannes Rau fosti presedinti ai Germaniei, Regele Belgiei.
 
1551 – Konrad Haas experimentează prima rachetă în trepte din lume. Konrad Haas s-a născut în 1509 lângă Viena, şi provine din familia nobiliară Haasenhof. S-a specializat în studiul şi perfectarea armelor de foc, iar în 1551, când avea 42 de ani, va fi trimis la Sibiu pentru a se ocupa de arsenalul oraşului ca şi şef al arsenalului imperial. ”Arsenalul Sibiului va fi unul dintre cele mai bine dotate şi înaintate ca tehnologie militară din sud-estul Europei în acea perioadă, sub administrarea lui Haas. La Sibiu îşi va continua studiile începute în 1529 legate de tehnologia rachetelor, redactând în oraşul nostru lucrarea sa despre rachetele în trepte. Această lucrare este astăzi considerată prima documentaţie şi tehnologizare a rachetelor, în Europa. El este astfel primul care enunţă principiile şi modalităţile de construcţie ale rachetelor”, explică istoricul Răzvan Pop. 
 

 
1557 – Este menţionată prima librărie de pe actualul teritoriu al României iar în 1612 la Sibiu apare primul calendar de pe actualul teritoriu al României. 
 
1717 – Se inaugurează prima fabrică de bere din România, în oraşul de jos, pe actuala stradă a Turnului.  
 
1778 – La Sibiu se publică primul ziar din Transilvania, ”Teatrul Wochenblatt fur das Jahr 1778”, iar în 1782 chimistul Franz Joseph Muller descoperă la Sibiu telurul, elementul cu numărul 52 din Tabelul lui Mendeleev. Despre Franz Joseph Muller von Reichenstein unii cercetători susţin că s-a născut la Sibiu în anul 1740, alţii că s-a născut undeva în Austria de astăzi, în anul 1742. Muller a studiat la Viena filosofia, artele şi dreptul dar a plecat la Banska Stiavnica unde va studia între 1763 şi 1768 la Academia Minieră. “Revine în Transilvania ca ofiţer minier. Aici, în activitatea şi în studiile sale, va fi ajutat consistent de guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, un împătimit de mineralogie.
 
La început va fi director al Direcţiei miniere din Banat cu sediul la Oraviţa, de unde pleacă la Tirol, unde va fi numit director şi prim consilier al Direcţiei miniere. Ajunge în 1778 supraveghetorul minelor din Transilvania, iar în 1802 a fost avansat ca supraveghetor al tuturor minelor din Imperiul Habsburgic. În aceste perioadă, pe lângă Telur va descoperi zăcăminte de turmalină în zona Tirolului. Muller va realiza prima analiză a mineralelor din Transilvania, şi de asemenea va fi şi cel care va construi primele furnale de la Reşiţa în 1771, cu scopul extragerii mangalului”, explică istoricul Răzvan Pop.  
 
1788 - Se inaugurează prima clădire de teatru de pe actualul teritoriu al României, actuala sală Thalia de pe strada Cetăţii. A fost construită de Martin Hochmeister iniţiatorul primei librării de la noi din ţară, fiind considerată încă de la început o adevărată bijuterie arhitecturală, având două balcoane şi loja pentru guvernatorul Transilvaniei. În lipsa unui spaţiu necesar în centrul oraşului s-a hotărât construirea teatrului în Turnul Gros din centura de apărare a oraşului, iar primul spectacol de teatru a avut loc aici în 1788. De-a lungul timpului, pe scena Thaliei au urcat personalităţi celebre din lumea culturală românească, în frunte cu George Enescu şi Mihai Eminescu. Din 2004, sala găzduieşte concertele Filarmonicii de Stat din Sibiu, dar şi alte evenimente culturale.
 
1793 – Apare prima carte de medicină românească scoasă la Sibiu de Ioan Piuariu Molnar
 
1817 – Se deschide Muzeul Brukenthal, primul muzeu din România şi din sud-estul Europei. Palatul Brukenthal este unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România, construirea clădirii petrecându-se în etape, între anii 1778 –1788. Edificiul a fost ridicat pentru a servi drept reşedinţă oficială a baronului Samuel von Brukenthal şi sediu al colecţiilor sale. Deoarece nu a avut descendenţi direcţi rămaşi în viaţă, baronul von Brukenthal lăsa moştenire prin testament palatul, colecţiile şi restul averii sale unui descendent în linie masculină dintre persoanele cu care se înrudea.
 
În cazul în care urmaşii săi aveau să moară la rândul lor fără a avea copii, familia stingându-se, averea urma să fie preluată de Biserica Evanghelică, iar palatul să devină un muzeu deschis publicului larg, eveniment petrecut în anul 1817. Pe parcursul secolului al XIX-lea, principala preocupare a muzeului a fost aceea de conservare a patrimoniului existent şi de lărgire a colecţiilor principale prin intermediul achiziţiilor, dar şi de înfiinţare de noi colecţii mai ales în sfera culturii săseşti. În anul 1948, muzeul a fost naţionalizat, devenind proprietatea statului comunist român. Tot în anul 1948, Societatea Transilvăneană pentru Ştiinţele Naturii din Sibiu îşi încetează activitatea, muzeul aflat sub patronajul acesteia fiind inclus în patrimoniul naţional. În anul 1957, Muzeul de Ştiinţele Naturii devenea parte a Muzeului Brukenthal. Muzeul de Vânătoare “August von Spiess” s-a deschis în anul 1966 iar în 1972 a fost inaugurat  Muzeul Farmaciei. În anul 1988 a fost inaugurată Secţia Istorie a Muzeului Naţional Brukenthal, în prezent Muzeul de Istorie, în Casa Altemberger iar Galeria de Artă Contemporană a fost deschisă în 2006.

 
1852 – Apare ”Telegraful Român”, cel mai vechi ziar din sud-estul Europei. Gazeta a apărut scrisă cu caractere chirilice, dar publică între anii 1859 şi 1863şi articole imprimate cu caractere latine. Printre cei care au publicat în paginile Telegrafului Român se numără Zaharia Boiu, Visarion Roman, Alexandru Macedonski, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Alexandru Vlahuţă sau George Coşbuc. 
 
1859 – Se construieşte Podul Minciunilor, primul pod de fontă din România. Podul Minciunilor a fost construit după demolarea caselor ce se întindeau până aproape de Turnul Sfatului, respectiv după anul 1851şi a fost inaugurat în anul 1860. În legătură cu acest loc, circulă patru mari legende. Prima este aceea că podul care leagă Piaţa Mică de Piaţa Huet are urechi şi o putere greu de imaginat, Astfel, la fiecare minciună rostită de cineva când se află pe pod acesta scârţâie din toate încheieturile iar balustrade dă impresia că va cădea în orice moment şi mincinosul se va prăbuşi în gol.
 
O altă legendă extrem de cunoscută spune că, pe vremuri, pe acest pod obişnuiau să se plimbe cuplurile de îndrăgostiţi, care îşi jurau aici credinţă veşnică iar fetele îşi asigurau alesul că sunt neprihănite. Dacă însă în noaptea nunţii se descoperea că au minţit erau târâte a doua zi pe pod, fiind aruncate peste balustradă. De aceeaşi soartă aveau parte, spune legenda, şi negustorii necinstiţi care veneau la Sibiu. Piaţa Mică era locul în care se ţineau multe târguri şi odată ajunşi acasă unii dintre cumpărători îşi dădeau seama că au fost păcăliţi. Revoltaţi, aceştia se întorceau în piaţă, îi luam de gât pe negustorii mincinoşi şi îi aruncau de pe pod. A doua oară când ajungeau la Sibiu, aceştia se temeau să-i mai înşele pe localnici. Podul era şi loc de întâlnire pentru cadeţii de la Academia Militară şi fetele frumoase din oraş. Se spune că tinerii făceau aici promisiuni înfocate pe care le uitau însă repede, iar fetele erau lăsate să-i aştepte în zadar. 
 
1863 – Se inaugurează primul spital de boli nervoase, actualul Spital de Neuropsihiatrie, fiind primul aşezământ de acest fel în România şi în sud-estul Europei. 
 
1875 – Prima fabrică de maşini unelte din Transilvania, cunoscută astăzi sub numele de ”Independenţa”, este înfiinţată de către maistrul forjor Andreas Rieger. Potrivit patrimoniu.sibiu.ro, el şi-a transformat în 1868 casa din strada Rosen Anger 20 (astăzi Târgul Peştelui) în atelier de forje. Aici a început prin a produce potcoave şi a repara unelte şi maşini agricole simple, alături de activitatea de a potcovi caii. Concomitent cu aceste activităţi, el comercializa, în calitate de reprezentant, maşini agricole preluate de la firma din Augsburg ”Eppell & Buxbaum”, firma la care a lucrat în perioada în care şi-a făcut turneul de ucenic.
 
Ajungând la concluzia că este mai profitabil să fabrice el însuşi maşini agricole simple, uşor manevrabile şi adaptate condiţiilor geografice ale ţării noastre, Rieger a început prin a fabrica primul plug schimbător cu corman din fier turnat sau cu plinte de oţel, cunoscut sub numele de plugul ”sistem Rieger” şi comercializat în Transilvania sub numele de ”patent Rieger. În decursul anilor, fabrica a suportat o serie întreagă de amplificări şi modernizăr. Începând din 1894, au fost construite noi hale, moderne, după concepţiile şi planurile unor arhitecţi vienezi. În anii primului război mondial, fabrica a fost militarizată, trecându-se la producţia de echipament militar necesar frontului.
 

 
Fabrica Rieger
 
1882 – Se inaugurează banca Albina, prima bancă cu capital integral românesc de pe actualul teritoriu al României. Dintre fondatori îi amintim pe Visarion Roman, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, Paul Dancu de M. Sajo, Ioan Hannia, Alexandru şi Anton Mocsony Administratorul institutului va fi Visarion Roman, fost inspector la Societatea „Trannsylvannia”. Mandatul său ţine din 1873 până în 1884, iar urmaşul său va fi Partenie Cosma, aflat la conducere între 1885 şi 1915. ”În 1872 Alexandru si Anton Mocsony prezintă ministrului Agriculturii, Industriei si Comertului din Ungaria statutele şi cererea de aprobare a înfiinţării acestei bănci. Statutele din 1872 şi cel din 1879 aminteau prin cel de-al patrulea respectiv al treilea articol că sediul Institutului era oraşul Sibiu. Acestea vor fi aprobate astfel încât în 1885 ei vor avea 3195 de deponenţi cu o cifră de circa trei milioane de florini.
 
Fondurile îi vor permite societăţii să ofere o serie de credite pentru multe dintre proiectele locale sau va susţine ea însăşi astfel de proiecte. În 1886 va oferi 25.000 de florini către „Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Sibiului” şi alţi 500 de florini Liceului de fete. În 1893 vor oferi parte din cei 450.000 de florini care au format bugetul de construire a Uzinei electrice din Sibiu. În 14 septembrie 1895, banca alături de „Reuniunea femeilor române” vor iniţia programul „Masa studenţilor” prin care 50 de elevi români primeau o masă zilnică. În timpul Primul Război Mondial, Banca „Albina” va coordona toate băncile româneşti din Transilvania. În 1948 autorităţile comuniste de la Bucureşti decid desfiinţarea băncii, după naţionalizarea sa. Sediul său va deveni sediul sucursalei sibiene a Băncii Naţionale a României”, explică istoricul Răzvan Pop.  
 
1886 – Ia fiinţă fabrica Iosif Datky, prima fabrică de arcuri din România, iar în 1894 Păltinişul devine  devine prima staţiune montană din România. 
 
1895 – Se publică prima enciclopedie din România, unul din cei care au participat la redactarea ei fiind Partenie Cosma, directorul general al Băncii Albina. 
 
1896 – La Sadu se inaugurează prima hidrocentrală din România. A fost construită pe baza documentaţiilor întocmite de proiectantul Oskar von Miller iar punerea în funcţiune a avut loc în 16 decembrie 1896. Energia electrică produsă a asigurat electrificarea primei localităţi rurale din ţară - comuna Sadu, ulterior fiind alimentate din centrală şi localităţile Cisnădie şi Sibiu. Muzeul energetic Sadu I - Sigmond Dachler, primul muzeu de acest profil din ţară, a fost inaugurat în anul 1996 cu prilejul aniversării a 100 de ani de la punerea în funcţiune a centralei. Numele muzeului vine de la inginerul Sigmund Dachler, cel care a coordonat buna funcţionare a centralei vreme de câteva decenii. Cu toate echipamentele în stare de funcţionare, centrala însăşi reprezintă exponatul cel mai de preţ al acestui muzeu. La etajul superior, deasupra sălii maşinilor, în fostele camere destinate personalului de exploatare, au fost amenajate 3 săli în care sunt expuse echipamente, scule, materiale şi documente care ilustrează etape din dezvoltarea energeticii sibiene. (sursa – www.sadu-sibiu.ro)
 

 
Centrala veche de la Sadu - Foto sadu.ro
 
1897 – Se deschide prima fabrică de cântare din România, devenită apoi fabrica Balanţa. În 1879, Johann Michael Hess a înfiinţat un mic atelier de fierărie, unde se confecţionau şi se reparau cântare şi instrumente de precizie. De-a lungul anilor, în acest atelier s-a dezvoltat în special producţia de cântare, astfel că 1896 este considerat anul de început pentru Balanţa S.A.. În acel an, fostul atelier a devenit Fabrica de cântare Hess, avându-l ca patron pe Ludwig Hess. După moartea acestuia, tradiţia a fost continuată de fiul său, Victor Hess. La 15 octombrie 1910 a apărut prima menţionare a fabricii în documentele vremii, cu numele "Prima Fabrică de Cântare Victor Hess" din Romania. În 1928 fabrica avea un capital de 100.000 lei în aur şi 75 de muncitori angajaţi. 
 
1904 – Sibiul este primul oraş din Transilvania care introduce un mijloc de transport în comun electric fără şine (omnibusul), strămoşul troleibuzului.
 
1921 – Primul meci de handbal şi prima echipă de handbal din România. Primul meci de handbal din România menţionat în presă a fost probabil cel care a avut loc la începutul verii 1921, la aproximativ un an de la primul meci de handbal din lume, desfăşurat la Berlin în februarie 1920.  Profesorul de educaţie fizică din Sibiu Wilhelm Binder a fost în tribună la acel prim meci de handbal şi a introdus apoi handbalul în Sibiu. 
 
1923 – Se inaugurează clădirea Arhivelor, prima construcţie din ţară pentru păstrarea şi conservarea patrimoniului arhivistic.
 
1929 – S-a deschis prima grădină zoologică din România. Potrivit zoo.sibiu.ro, ”în 1929 s-a deschis în pădurea Dumbrava prima Grădină Zoologică din România de către Uzina Electrică Sibiu la iniţiativa inginerului Szekely căruia i-a venit ideea după ce a găsit nişte vulpi pe când efectua lucrări de reparaţii la barajul de la Sadu. După înfiinţare, Grădinii Zoologice i-au fost donate mai multe animale şi păsări, cum ar fi o pisică sălbatică, o lupoaică donată de Obert von Spiess din partea Regelui, un lup donat de Asociaţia “Şoimii”, un vultur, un cerb carpatin donat de vânătorii din Talmacel, mistreţi etc. În 1930 a fost donat primul urs. De menţionat stejarul de la intrarea în grădină, bătrân de peste 600 de ani”. 
 

 
1934 – Se deschide grădina cinema Thalia, primul cinematograf în aer liber din România 
 
1944 – Se înfiinţează Junii Sibiului, primul ansamblu folcloric din România. Potrivit juniisibiului.ro, formaţia ia naştere în 1944, din iniţiativa maestrului coregraf Ioan Macrea, la început ca şi trupă de amatory. A funcţionat sub tutela Arsenalului din Sibiu, apoi a IPAS Sibiu, devenit Compa. În calitate de ansamblu de amatori, Junii Sibiului au participat la numeroase competiţii şi festivaluri folclorice, organizate în ţară şi străinătate, iar valoarea lor a fost recunoscută prin cele peste 100 de premii naţionale şi 60 de premii internaţionale acordate ansamblului de jurii de specialitate. În anul 1992, Ansamblul Junii Sibiului se uneşte cu orchestra Cindrelul şi primeşte statutul de ansamblu profesionist, în semn de recunoaştere a valorii corpului de dansatori şi instrumentişti, precum şi a bogăţiei şi diversităţii repertoriului abordat. 
 
1994 – Se deschide Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, primul muzeu de etnografie universală din România. Inaugurat la 18 mai 1993, ca departament al Complexului Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” este primul şi, până în prezent, singurul muzeu din România a cărui activitate constă, aproape exclusiv, în a face cunoscute publicului diferite aspecte de cultură, civilizaţie şi artă ale popoarelor extraeuropene. 
 
2007 – Sibiul devine Capitala Culturală Europeană, primul oraş din România şi din estul Europei care primeşte acest titlu. În 2007, peste un milion de turişti au vizitat Sibiul şi au conturat imaginea acestuia ca şi destinaţie de turism cultural. Astăzi, oraşul este singurul din România cu o agendă culturală cofinanţată de la bugetul local şi care acoperă toată perioada anului, evenimentele incluse în program atrăgând constant un număr foarte mare de turişti la Sibiu. Turismul cultural, spun specialiştii, e astăzi principalul brand al Sibiului. Printre cele mai cunoscute evenimente culturale ale Sibiului se numără Festivalul Internaţional de Teatru, Sibiu Jazz Festival, Artmania sau Astra Film Fest. 
 
Vă mai recomandăm: 
 
 
Doi tineri din Sibiu vă aşteaptă în weekend, într-o gospodărie ţărănească superbă din Mărginimea Sibiului, cu proiecţii de filme în podul şurii, plimbări cu căruţa, precum şi cu cele mai bune preparate tradiţionale româneşti.
 
 
Pasiunea cu care Michael Henning meştereşte piesele pentru sobe aduce în atelierul lui de la Cisnădioara clienţi din toată România, dar şi din străinătate. „Adevărul“ vă spune povestea lui.
 
 
Maria şi Mircea Drăgan, doi profesori sibieni pasionaţi de folclor, şi-au transformat casa într-un muzeu în care au strâns costume populare şi păpuşi îmbrăcate în port tradiţional. „Adevărul“ vă invită într-un muzeul plin de suflet.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: