VIDEO FOTO Vacanţă de poveste în inima Făgăraşilor. Drumeţie la Bâlea Lac şi Cârţişoara, satul lui Badea Cârţan şi al gangsterului Ironim Budac
0
Dincolo de vestitul hotel de gheaţă, zona Bâlea-Cârţişoara e plină de legende frumoase, numai bune de povestit în cabană, la o cană de vin fiert. Adevărul vă prezintă un reportaj minunat, în cadrul celei mai frumose campanii „Adevărul“ - „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“.
La Bâlea Lac ajungeţi uşor. Fie dinspre Sibiu, fie dinspre Braşov, din DN 1, cotiţi spre Cârţişoara, intersecţia fiind semnalizată cu un sens giratoriu, dar şi cu indicatoare. Până să ajungeţi la Bâlea, puteţi poposi la Cârţişoara, sat pitoresc încărcat de legende frumoase.
Cel mai cunoscut personaj al comunei este, fără doar şi poate, vestitul Badea Cârţan, ţăranul care a făcut numele comunei cunoscut în toată Europa. La sfârşitul anilor 1900, toată presa europeană scria despre ciobanul care a plecat din comuna natală, pe jos, în costum popular şi opinci, a trecut munţii în Ţara Românească şi a mers 43 de zile până la Roma, pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian.
Astăzi, în centrul comunei, un mic muzeu îi poartă numele. În interior, găsiţi icoane pe sticlă, cărţi din colecţia lui Badea Cârţan, fotografii vechi, ceramică şi lăzi de zestre, dar şi un ghid extrem de amabil care vă povesteşte foarte multe lucruri interesante. În curtea muzeului a fost reprodusă o casă ţărănească tipică de la mijlocul secolului XIX cu interior specific zonei, casă din care nu lipsesc nici cuptorul dar nici covata în care se framânta pâinea sau se adormeau pruncii.
Mândria satului: Ironim Budac, locotenentul lui Al Capone
Tot din Cârţişoara se trage şi vestitul Ironim Budac, flăcăul despre care se spune că ar fi făcut parte din banda vestitului al Capone. Cu strămoşi de renume, provenind din familia vestitului haiduc Andrei Budac, Ironim a plecat în America prin 1920, la 18 ani. În plină perioadă a prohibiţiei, Ironim a ajuns în banda vestitului gangster american, luând parte la comerţul ilegal cu alcool.
Monografia comunei consemnează un episod în care Ironim a ajuns cu camionul cu alcool de contrabandă în fluviul Mississippi, pentru a scăpa de poliţia federală care îl urmărea. "Întors în ţară a povestit rudelor că printre altele, în perioada prohibiţiei antialcoolice, a fost angajat de marele gangster Al Capone să-i transporte cu camionul masive cantităţi de whisky. Într-una din întâlnirile sale cu Poliţia Federală, în baza instrucţiunilor marelui boss, a intrat cu camionul plin de băuturi în fluvial Mississippi, salvându-se de două ori, o dată de la o moarte aproape sigură şi a doua oară din mâinile Poliţiei" (Traian Cânduleţ, Ilie Costache, monografia comunei Cârţişoara, volunul II, Editura Mega mix, Iaşi, 2012).
În America, Ironim s-a căsătorit cu Maria Tarcea, cârţişoreancă din familie înstărită, ai cărei părinţi aveau un magazin peste ocean. Iar legendele păstrate în sat spun că la subsolul magazinului Budac a făcut distilerie unde a început să facă, după reţeta de acasă, rachiu de Cârţişoara pe care l-a vândut apoi pe piaţa neagră. Întors în satul natal, Budac şi-a cumpărat o casă şi şi-a făcut afacere înfloritoare, cu cazane de rachiu, joagăr şi piuă. A fost primar liberal timp de 4 mandate, până când au venit comuniştii şi i-au confiscat tot. Astăzi, la ieşirea din sat, pe partea stângă cum mergi spre Bâlea, se poate coborî şi se ajunge repede la ruinele cazanelor de rachiu ale lui Budac, acesta fiind de altfel înmormântat în cimitirul din centrul comunei.
Bâlea Lac şi visul lui Ceauşescu: mii de locuri de cazare şi un hotel de 18 etaje
Pe Transfăgărăşan, într-un peisaj de poveste, se poate urca, de la 1 iulie şi până la 1 septembrie, cu maşina până la Bâlea Lac. Drumul abrupt, tot numai curbe, are din loc în loc, pe partea dreaptă, locuri unde puteţi trage pe dreapta şi puteţi admira peisajul de o frumuseţe copleşitoare.
Vara, lacul Bâlea este locul ideal unde puteţi fugi de canicula marilor oraşe. Iar dacă alegeţi să petreceţi în zonă câteva zile, puteţi face drumeţii, alpinism, ciclism, parapantă, pescuit sau vânătoare sportivă. Iarna, aici sunt aşteptaţi iubitorii schiului extrem, helischi-ului, snowboarding-ului sau alpinismului.
Tot iarna, mii de turişti ajung la Bâlea pentru o experienţă inedită, şi trec pragul hotelului de gheaţă şi al bisericii de gheaţă.
Lângă lac se află şi cabana Paltinul, fosta cabană de vânătoare a lui Nicolae Ceauşescu. Astăzi o unitate de cazare modernă, cabana a păstra intact dormitorul dictatorului, în care se pot odihni astăzi nostalgicii Epocii de Aur. S-au păstrat partea de la intrare, lambriurile de lemn, parchetul, mocheta, lampa, scrinul, masa, tot mobilierul din dormitor, dar şi masa la care Ceauşescu şi apropiaţii lui jucau şeptică. A fost schimbată în totalitate baia, s-au schimbat geamurile şi au fost puse un frigider şi un televizor. Apartamentul dictatorului a găzduit de-a lungul timupului numeroase personalităţi, printre cei care i-au trecut pragul numărându-se ambasadori, miniştri, primarul Constanţei, Radu Mazăre, Dem Rădulescu, Nicu Alifantis, Gheorghe Gheorghiu sau Daniel Iordăchioaie. De asemenea, aici au dormit turişti români, dar şi străini, din ţări precum Ungaria, Germania, Austria sau Israel.
De altfel, dictatorului i-a plăcut foarte mult zona, un proiect elaborat în anul 1970 prezentând modul cum acesta visa să modernizeze zona turistică. Proiectul conţine trei variante de dezvoltare, cea mai spectaculoasă, cea cu numărul III, incluzând 2.500 de locuri de cazare şi 2.090 de alimentaţie publică, cu un hotel cu 18 etaje în centrul staţiunii.
„Peretele sudic al acestei construcţii va juca rol de baraj închizând Valea Bâlii şi formând din apele acesteia un lac artificial. Ridicând barajul la o înălţime de cca. 17 metri, se obţine un lac cu o lungime de 650 de metri şi lăţime care variază între 50 şi 180 de metri”, se arată în proiect. Lacul urma să fie folosit pentru canotaj, pescuit sau nataţie, iar „peste baraj se ridică două turnuri de cazare, cuprinzând fiecare 250 de locuri”, potrivit documentului citat. Aceeaşi variantă includea şi o telegondolă, care să lege centru staţiunii de staţia inferioară a telefericului.
Varianta I, cu 4.000 de locuri de cazare în 18 hoteluri, include numeroase posibilităţi de recreere, printre care o piscină şi o sală de sport acoperită, un teren de golf, o sală de spectacole şi o discotecă, două săli de bowling, una de jocuri mecanice şi un casino. Varianta II păstrează dotările de agrement din varianta I, are 3.790 de locuri de cazare şi un hotel cu 13 etaje, în centru.
Cât ne costă vacanţa la Bâlea şi Cârţişoara
Dacă alegeţi să mergeţi la Bâlea cu maşina, puteţi urca până sus la Bâlea Lac cu maşina până pe 1 noiembrie, când se închide Transfăgărăşanul. Odată ajunşi la Bâlea Lac, puteţi lăsa autoturismul în parcarea amenajată, unde preţul este de 4 lei pe oră.
O altă variantă este să lăsaţi maşina jos la Bâlea Cascadă, unde parcarea este gratuită, şi să urcaţi până la Bâlea Lac cu telecabina. În acest caz, adulţii plătesc 25 de lei de persoană pentru urcare şi tot atâta pentru coborâre, copiii până la 12 ani 15 lei pentru urcare şi tot atâta pentru coborâre, bagajele mari de mână se taxează cu 10 lei iar cele mici, cu 5 lei.
La Cabana Bâlea Lac, o cameră dublă costă 260 de lei până la sfârşitul lunii septembrie, respectiv 200 de lei după 1 octombrie, preţ în care intră cazarea, micul dejun şi taxa hotelieră. Copiii de până la 4 ani au cazare gratuită, cei care au între 5 şi 12 ani plătesc 50 de lei pe noapte iar peste această vârstă se plăteşte preţ întreg de cazare.
La cabana Paltinul, o cameră dublă plus mic dejun costă 220 de lei până pe 14 septembrie, 190 de lei din 15 septembrie şi până la sfârşitul lunii octombrie şi 170 de lei după 1 noiembrie. Jos, la Bâlea Cascadă, plătiţi pentru o cameră dublă, cazare plus mic dejun, 170 de lei până pe 14 septembrie, 150 de lei între 15 septembrie şi 31 octombrie şi 140 de lei după 1 noiembrie.
O altă alternativă sunt pensiunile cochete din Cârţişoara, unde camerele duble se închiriază la preţuri cuprinse între 80 şi 100 de lei pe noapte. Masa se poate lua atât la cabane cât şi la pensiunile din zonă.
Bine de ştiut
Dacă urcaţi cu maşina, e bine să plecaţi măcar cu o oră mai devreme de acasă. În week-end-urile cu vreme bună, traficul sus este extrem de aglomerat, pe ultima bucată de drum se urcă greu, în coloană, iar găsirea unui loc de parcare poate deveni o aventură.
Mare atenţie la comercianţii de produse tradiţionale şi de suveniruri de la Bâlea. Profitând de numărul mare de turişti şi de sezonul relativ scurt, comercianţii vând produse la preţuri care ajung uneori chiar duble faţă de cele practicate la aceleaşi produse, în piaţa sau în magazinele din Sibiu.
Iar dacă luaţi masa la terasa amplasată chiar lângă parcare nu vă aşteptaţi în niciun caz la o servire exemplară. Pe sistemul „Las că merge şi aşa” puteţi avea surpriza ca, după câteva zeci de minute de aşteptare, să vă treziţi că sunteţi strigaţi şi puşi să vă luaţi singuri mâncarea comandată de pe grătar, şi nici curăţenia nu este chiar „la ea acasă”.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
