Aurelian Ciocîrlan, seful inspectoratului de poliţie cu 14.000 de dosare la sertar: „Este o cifră extraordinar de mare“
0Comisarul şef Aurelian Ciocîrlan, împuternicit la comanda IPJ Ilfov, vorbeşte într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul“ despre dosarele cu autor necunoscut, problemele cu care se confruntă instituţia pe care o conduce, dar şi numărul foarte mare de dosare cu autor necunoscut existente la nivel naţional.
Aurelian Ciocîrlan este unul dintre şefii de inspectorate de poliţie care s-au lăsat greu convinşi să accepte un interviu pentru Campania „România infractorilor necunoscuţi“. Iniţial, subordonaţii săi ne-au transmis că este în concediu. La insistenţele reporterilor „Adevărul“ au revenit: „Vă comunicăm faptul că volumul şi complexitatea datelor solicitate ca urmare a cererilor Adevărul Holding (...) răspund tuturor întrebărilor dumneavoastră, sens în care apreciem că realizarea interviului nu se impune“. Abia la a treia solicitare, comisarul-şef detaşat pe post a acceptat să vorbească despre cele 14.000 de dosare cu autor necunoscut înregistrate la Poliţia Judeţului Ilfov.
„Adevărul“: Aveţi aproape 14.000 de dosare cu autor necunoscut la nivelul IPJ Ilfov. Sunt multe, sunt puţine?
Aurelian Ciocîrlan: Evident că sunt multe. Şi dacă ar fi fost 1.000 astfel de dosare asta ar însemna că 1.000 de persoane, dacă am vorbi că fiecare dosar are o persoană vătămată distinctă, a suferit un prejudiciu, o pagubă materială, o pagubă care trebuie reparată prin intervenţia instituţiilor statului şi, bineînţeles, recuperată în parte sau în totalitate, după caz. E o dinamică a dosarelor, vine din timp, ca să spun aşa. Pe o medie anuală, avem undeva la 4.800 de dosare înregistrate la nivel de inspectorat. Aceasta este media raportată la undeva la 14.500 de sesizări anuale. Aproximativ o treime dintre sesizările înregistrate sunt cu autor necunoscut.
Cum s-a ajuns la această cifră de 14.000?
Sunt dosare adunate în timp, vin din 1999 unde practic aş putea să fac trimitere la un dosar de omor, parte din ele, un procent destul de mare se soluţionează, însă nici Poliţia Ilfov nu face o notă discordantă în raport cu celelalte poliţii, în sensul că ar putea să rezolve toate sesizările, deşi acest neajuns este o problemă pe care noi o recunoaştem şi e o deficienţă totuşi în activitatea de soluţionare a dosarelor în sensul că, aşa cum spuneam mai devreme, persoane vătămate rămân în continuare cu speranţa în organele statului, respectiv în Poliţie, că vor reuşi să-şi recupereze prejudiciul şi bineînţeles autorii să fie pedepsiţi.
Spuneaţi că este o problemă pe care dumneavoastră o recunoaşteţi. Ce demersuri se fac concret strict pentru aceste dosare cu autor necunoscut?
Haideţi să plecăm de la începutul anului 2014, când la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a semnat un ordin comun. Acest ordin comun prevede cumva o modalitate de soluţionare a dosarelor, plecând de la circuit, înregistrarea dosarelor. Toată activitatea de cercetare penală se desfăşoară sub coordonarea şi sub directa conducere i control, bineînţeles, al unui procuror de supraveghere pe parchetele locale respectiv parchetul de pe langa tribunal sau cel de la curtea de apel. Aici s-au stabilit câteva reguli printre care aş enumera responsabilizarea şi specializarea unor poliţişti care să desfăşoare activităţi pe anumite linii de muncă, vorbim de furturi din locuinţe, din societăţi comerciale, pe mica criminalitate şi aşa mai departe, marea violenţă.
Care este mai departe procedura?
Dosarele de la momentul sesizării se înregistrează la Poliţie, primesc număr unic de al Parchet, se incepe urmărirea penală in rem în toate dosarele. În două luni de zile, vorbim acum strict de dosarele cu autor neidentificat, dacă nu se identifică autorul, poliţistul de caz prezintă un plan de activitate, un plan de control şi de măsuri ce urmează a fi efectuate procurorului de supraveghere. Procurorul îl aprobă, timp în care tot în relaţia aceasta minister-parchet s-au stabilit un set obligatoriu de activităţi, activităţi care sunt parcurse în mod obligatoriu de ofiţerul sau agentul de caz.
Cât timp?
Activităţile astea au o continuitate timp de un an de zile, un an de zile e obligatoriu, ca toate obiectivele stabilite de comun acord sau aprobate de parchet trebuie îndeplinite. Dacă în timp de un an de zile nu există premisele identificării autorului practic se merge cu u raport, cu un referat la procurorul de supraveghere care apreciază asupra oportunităţii prelungirii termenului cu încă două luni de zile. După aceste luni de zile dosarele rămân în evidenţa ”pasivă” este un termen preluat din timp să spun, în evidenţa dosarelor cu autor neidentificat.
Şi cum se procedează mai departe?
Asta nu înseamnă că rămânând acolo dosarele sunt în nelucrare, sunt în atenţia poliţiştilor, se desfăşoară activităţi periodice pentru reluarea verificărilor, investigaţiilor, astfel încât să se identifice autorul, ceea ce practica ne-a arătat că se identifică autori şi după un an de zile, şi după trei ani de la comiterea faptei şi aşa mai departe. Toate activităţile astea sunt derulate şi desfăşurate cu maximă responsabilitate întrucât nici pentru poliţie şi nici pentru parchet nu ne face cinste o prescriere a dosarului, este un indicator negativ în activitatea noastră ca poliţişti şi bineînţeles că nici parchetul nu agreează această formulă.
Am văzut că aveţi 59 de dosare cu AN pe infracţiuni rutiere, este o cifră foarte mare comparativ cu alte judeţe mari, la Cluj de exemplu sunt 6, în Timiş sunt 35. De ce avem atât de multe AN-uri pe infracţiuni rutiere în Ilfov? Sunt probleme de obiective, de posibilităţi de intervenţie, cum se explică cifra aceasta?
Nu aş vrea să ne comparăm cu Clujul, pentru că fiecare judeţ are particularitatea sa. Sunt diferenţe în ceea ce priveşte efectivul, în ceea ce priveşte tot ceea ce ar putea să ajute organele de anchetă în soluţionarea dosarului. Sunt multe, sunt majoritatea comise în mediul rural, cele rutiere, vorbim aici de drumuri pe zone comunale unde dacă nu există oportunitatea identificării unor martori conexiunile şi ajutorul pe care ar putea să ţi-l ofere camerele de luat vederi nu sunt. Într-adevăr sunt multe, această cifră vine undeva din anul 2012, pe infracţiunile rutiere. În perioada mai recentă infracţiunile sunt scăzute cu autor necunoscut deja dezvoltându-se şi urbanistic judeţul cresc şi posibilităţile şi oportunităţile de identificare pe zona rutieră.
Cum comentaţi existenţa acestor aproape 600.000 de dosare la nivel naţional, din punctul dumneavoastră de vedere?
E o cifră extraordinar de mare pentru că eu îmi recunosc că la nivel de inspectorat că 14.000, facem un procent, dar aici ar trebui să avem în vedere cauzele de care am mai vorbit, cauzele obiective, şi nu neapărat că ar trebui să ne justificăm dar nicio poliţie din lume nu reuşeşte să soluţioneze toate dosare în condiţiile în care nu există, nu cred că există, cel puţin nu cred că e generalizat acest mod de lucru, nu există poliţişti anume desemnaţi care să se ocupe special de linia de muncă autori necunoscuţi.
În câte din infracţiunile sesizate anual la nivelul IPJ Ilfov, procentual, se începe urmărirea penală in personam?
Urmărirea penală în personam începe undeva în jurul a 45 la sută din cazurile sesizate.
Din totalul de poliţişti din IPJ Ilfov, la fel procentual, câţi sunt poliţişti operativi?
Din totalul efectivului IPJ Ilfov, vorbim puţin peste 1.000 de poliţişti şi personal contactual, undeva la 90 la sută sunt poliţişti operativi, 10 la sută structurile de suport.
Cât de greu a fost de instrumentat, la nivelul Serviciului Rutier, dosaru accidentului lui Dan Condrea? Aţi avut ceva presiuni pe acest dosar?
Nu a fost greu şi nu au fost nici presiuni, evenimentul a fost tratat ca atare, este adevărat că a fost un eveniment mult mai mediatizat decât alte accidente grave. Nu au fost presiuni, totul s-a desfăşurat în condiţiile legale, ancheta la faţa locului a fost coordonată în primă fază de către un procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, şi ulterior cercetarea fiind preluată de către Parchetul General.
În anul 2014 s-au vehiculat în presă informaţii despre un presupus scandal sexual în care ar fi fost implicat domnul comisar şef Baicu, am văzut că dânsul este adjunct acum la Poliţia Otopeni. Cum s-a soluţionat cazul respectiv, s-au confirmat, nu s-au confirmat acuzaţiile?
Eu nu am cunoştinţă cu orivire la conţinutul raportului cu rezultatuş verificărilor. Din câte cunosc au fost efectuate cercetări disciplinare al nivel al IGPR, Direcţia de Control Intern, nu cunosc ce s-a dispus, în 2014 nu eram la comandă.
În ultimii 5 ani, câţi poliţişti au fost cercetaţi disciplinar, câţi puşi la dispoziţie, dacă au fost poliţişti cu condamnări definitive al nivelul IPJ Ilfov?
Nu am această situaţie pe ultimii 5 ani în sensul acurateţii datelor, dar vă pot da o cifră ce avem la momentul de faţă. În momentul de faţă avem 11 poliţişti faţă de care în 2016 s-a pus în mişcare acţiunea penală, 9 în 2015 şi 6 în 2014, asta este cifra pe care pot să v-o transmit cu acurateţe. În ceea ce priveşte situaţia celor puşi al dispoziţie, fiind cercetaţi în dosare penale în diferite faze procesuale, avem un ofiţer şi21 de agenţi de poliţie în momentul de faţă.
Ultimul bilanţ al dmneavoastră arată o creştere de 16,4 la sută pe infracţiuni economico-financiare sesizate. De unde această creştere, în ce măsură se confirmă sesizările de acest gen, despre ce fel de prejudicii vorbim, sunt prejudicii mari, este doar mică infracţionalitate?
Nu înseamnă că sunt infracţiuni sesizate neapărat de părţi, ci creştere o dau constatările poliţiştilor din serviciul de profil. Avem o creştere a numărului de infracţiuni constatate în flagrant pe criminalitate economico-financiară. Am făcut o evaluare, după primele 9 luni luni ale acestui an, suma a fost majorată ca să spun aşa de 4 ori, de la 12 milioane de lei prejudiciu recuperat în primele 9 luni luni ale anului trecut am ajuns undeva la 56 de milioane şi ceva prejudiciu recuperat, bineînţeles eforturi conjugate cu parchetul, dar bani care au venit la bugetul de stat.
Care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi la nivelul IPJ Ilfov?
Sunt probleme şi la noi şi sunt probleme generale, e problema de efectiv, nu vreau să ne victimizăm numai că asat este realitatea, e o problemă de personal, avem o problemă în ceea ce priveşte spaţiile de lucru unde vrem nu vrem condiţiile de muncă ar putea afecta până la urmă şi eficienţa şui activităţile derulate în sensul acesta. Avem probleme de spaţii, aş face trimitere spre exemplu la Poliţia oraşului Chitila, Poliţia Popeşti-Leordeni unde sunt spaţi insuficiente pentru o bună organizare şi desfăşurare a activităţilor, vorbim de latura de cercetare penală unde ar fi extraordinar ca fiecare poliţie să aibă o cameră specială, o cameră de anchetă, unde să se desfăşoare toate activităţile specifice, unde să se asigure confidenţialitatea discuţiilor.
O altă problemă, care a fost în ultimii doi ani uşor ”îndulcită” prin aduerea la formaţiunile operative a unor autospeciale, dar rămâne parcul auto destul de învechit, folosim în patrulare Loganurile achiziţionate în 2005, maşini care au şi ele o durată de viaţă dată de producător, partea bună este că parcul este învechit însă IPJ are un atelier propriu pe statul de organizare unde ne reparăm maşinile, dar reparaţiile de mică anvergură.
Ce demersuri aţi făcut dumneavoastră personal pentru a atrage măar atenţia asupra acestor probleme, pentru a încerca cumva rezolvarea acestor probleme?
Nu mai devreme de săptămâna trecută am înaintat un material IGPR cu câteva propuneri organizatorice la nivel de inspectorat. Concret, am insistat foarte tare pentru repartizarea unor poliţişti, mărirea schemei de funcţionare pentru ceea ce presupune agenţi de siguranţă publică, de poliţie rutieră, avem nevoie de specialişti criminalişti, nu toate poliţiile orăşeneşti au acelaşi număr de specialişti criminalişti, ceea ce presupune eforturi din partea colegilor, ore suplimentare, dacă am putea să echilibrăm şi această zonă ne-ar oferi un alt confort profesional pe timpul cercetărilor la faţa locului şi în general în cercetarea penală.
Care este cel mai vechi autoturism din aorcul auto al IPJ Ilfov? Dumneavoastră ce autoturism de serviciu aveţi la dispoziţie?
Cel mai vechi autoturism este un VW Vento din 1997, are undeva la 160.000 de kilometri, o cifră rezonabilă pentru o autpspecială de poliţie, dar am să vă uimesc cu o autospecială, un VW Passat, care are peste 500.000 de kilometri, care se foloseşte din când în când pentru că parcul acum ne permite să acţionăm cu autospeciale noi, care se află în dotarea inspectoratului din anul 2001, a fost în utilizarea serviciului rutier, nu mai este. Eu am la dispoziţie un autoturism de serviciu, o Dacie Duster din 2013.
Din punctul dumneavoastră de vedere, la nivel anţional, care sunt principalele 5 probleme cu care se confruntă Poliţia Română şi principalele 5 probleme pe care dumneavoastră personal le-aţi identificat la nivel de Minister de Interne?
Cu tt respectul, m-aş abţine în a comenta problemele IGPR, respectiv ministerului, nu cred că este în atribuţia mea, avem discuii, avem propuneri, în sedinţele organizate în consiile de conducere ale Inspectoratului General, dar m-aş abţine în a exprima un punct de vedere.
Cât câştigă un agent nou angajat la IPJ Ilfov?
În primii 5 ani are undeva în medie 1.500-1.600 de lei net, la banii aceştia adugându-se norma de echipament în cuantum de 250 de lei pe lună.
Cum vi se pare nivelul de salarizare din Poliţia Română?
Dacă ar trebui să ne raportăm pe zona de execuţie este, să spunem, loc şi de mai bine. Este peste media salariului din zona civilă, cred că poliţiştii ar merita mai mult decît atât dat fiind faptul că au o mulţime de privaţiuni, sarcinile, îndatoririle, riscul meseriei în general este ridicat şi un venit rezonabil cred că ar motiva altfel şi cred că ar eficientiza şi activităţile de zi cu zi.
Nominalizaţi-mi vă rog cinci iniţiative concrete puse de dumneavoastră în aplicare pentru a vă motiva angajaţii şi în ce au constat exact acestea.
Pentru fiecare rezultat pozitiv am recurs la măsurile prevăzute de lege, în sensul de a-i recompensa. Am insistat foarte tare ca şefii structurilor profesionale să reprezinte un exemplu pentru colegii noştri astfel încât să-i însoţească în demersurile specifice, şi aici nu vorbim numai de cercetarea penală, avem o mulţime de activităţi de derulat în ceea ce priveşte patrularea efectivelor de ordine publică, activităţile de la posturile de poliţie rurale, formaţiunile rutiere, sunt situaţii în care ne-am implicat, şi nu neapărat eu, în mod excepţional am încercat şi cred că am şi reuşit ca fiecare exemplu pozitiv să fie mediatizat în rândul colegilor pentru că nu avem foarte multe pârghii pentru a-i motiva, şi aici mă refer în principal la acele prime care ar fi fost un mijloc de-ai motiva şi de-ai determina. Asigurarea unor condiţii optime de muncă, ca un instrument în a-i motiva, tratarea cu respect şi cu condescendenţă şi nu în ultimul rând, şi pe asta chiar şi insist, recunoaşterea meritelor şi calităţilor personale ale colegilor.
Cum arată o secţie de poliţie din mediul rural din judeţul Ilfov şi cum poate un poliţist să muncească eficient în condiţiile în care, vorbesc la modul general, sunt secţii unde există acea problemă de spaţii, unde încă se folosesc maşini de scris, omul vine de acasă cu pix, cu hârtie?
Asta deja cred că este o poveste, cu maşina de scris, eu nu cred că mai există o subunitate a Poliţie Române unde să se utilizeze maşina de scris. IPJ Ilfov are o organizarea tipică în raport cu celelalte inspectorate, în sensul că noi nu avem în structură secţii de poliţii rurale, avem numai posturi de poliţii, care sunt arondate poliţiilor orăşeneşti. În general sunt spaţiile ministerului, din 31 de posturi comunale 26 sunt proprietatea ministerului. Un post de poliţie în general ac dispunere 2-3 birouri, în medie 2, nu este nici un spaţiu generos, toate au dotare calculator, imprimantă, au staţii emisie-recepţie, şeful de post are telefon de serviciu. Din cele 31 de posturi 29 au în dotare câte o autospecială iar 2 au 2 autospeciale, toate funcţionale.
Cum vi se pare bugetul IPJ? Este suficient, ar fi nevoie de suplimentare, cât şi pentru ce?
În ce instituţie nu e nevoie de ami mult? E loc de mai bine, avem asigurate fondurile necesare salarizării, nu suficient de multe sau o sumă foarte mare în ceea ce priveşte achiziţionarea de bunuri şi servicii, avem la zi plăţile vizavi de furnizorii de servicii şi tot ceea ce presupune logistica bunei funcţionări. Cotele de carburant alocate sunt suficiente iar atunci când ne sunt necesare suplimentări în acest sens am solicitat şi ni s-a alocat.
Câte posturi vacante aveţi?
În momentul de faţă avem 137 de posturi vacante, ofiţeri şi agenţi de poliţie.
Noi am avut la un moment dat în campanie un material despre toţi miniştii de interne de după Revoluţie şi am descoperit între ei multe personaje haideţi să spunem controversate, cu probleme penale, cu condamnări. A afectat în vreun fel faptul că am avut asemenea persoane în fruntea Ministerului de Interne activitatea Poliţiei Române, din punctul dumneavoastră de vedere?
Cu siguranţă activitatea Poliţiei Ilfov şi a Poliţiei Capitalei pe care eu o cunosc, provin din Poliţia Capitalei, ci siguranţă nu a afectat. Disputele, problemele la nivel de minister nu au cum să afecteze atâta timp cât bugetele, sumele alocate pentru buna desfăşurare a activităţii Poliţiei, Poliţia lucrează şi îşi desfăşoară activitatea pe baza legii, pe baza unor dispoziţii, regulamente şi aşa mai departe şi atâta timp cât miniştrii respectivi nu au emis ordine în mod ilegal, care să afecteze interesele cetăţenilor, eu o afirm cu tărie că nu a fost cazul şi nu s-a simţit în activitate.
Cine este Aurelian Ciocîrlan
Comisarul şef Aurelian Ciocîrlan este împuternicit la comanda IPJ Ilfov din luna ianuarie 2016. Anterior, a fost şef sau adjunct al secţiilor de poliţie din sectoarele 1, 4 şi 6. Este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Ecologice din Bucureşti şi al unui master în Investigaţii Criminale la Academia de Poliţie.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
